Iată şi răspunsul la leapşa cu biblioteca – presupun că nu-l aştepta numeni cu nerăbdare 🙂 , dar îl dau, fiindcă am promis şi, de obicei, îmi respect promisiunile.
Asta e biblioteca „centrală” ca să zic aşa, în toata splendoarea dezordinii ei. Mi-am propus de mult să fac ordine, dar nu ştiu când o se se-ntâmple o asemenea minune 😀
Alături de ea au apărut, de câteva luni, rafturile de mai jos. Conţin achiziiţiile mai noi (mai ales de la editura Nemira, în prezent colaboratorul meu principal), plus o serie de cărţi vechi, care stăteau înainte în dormitor, pe şifonier.
Există cărţi (printre diverse alte obiecte) şi în corpurile închise ale biliotecii. Iată aici o mostră:
E raftul în care ţinem diverse dicţionare şi cursuri de limbi străine. Cred că arată în halul ăsta de cel puţin un an.
Avem un raft cu cărţi (manuale şi cărţi de specialitate – inginerie) şi în toaleta din dormitor, plus nişte cărţi vechi, moştenite de la părinţi, în noptiera mea, şi oarece reviste în noptiera soţului.
Imaginea următoare e tot din dormitor:
Şi, în sfârşit, un răftuleţ de pe hol, în care stau mai ales cărţi cu subiect religios (inclusiv Coranul, de care a dat odată cu ochii popa, în ajun de Bobotează, şi i-a aruncat o privire fioroasă, deşi s-a abţinut de la comentarii) şi cele din soiul care îţi dă pe la nas cu diverse chestiuni esoterice, agreate mai ales de soţul meu, pe care, de când cu traducerile, îl fololsesc drept consultant de specialitate :
Well, that’s all folks, cu excepţia a vreo trei duzini de volume duse la ţară, la socri – poveşti şi diverse alte cărţi, mai mult sau mai puţin pentru copii 🙂
A, uitasem că leapşa asta trebuie dată mai departe… Nici nu mai ştiu cine a mai primit-o şi cine nu, aşa că oricine citeşte aceste rânduri se poate considera atins şi este invitatul meu dacă vrea să ne arate biblioteca sa personală, cu condiţia să-mi lase adresa mai jos, în comentarii 🙂
Cred ca am reperat in „centrala” o gramada de chestii din anii ’90, in primul Nemira… da’s prea mici sa-mi dau seama ce si cum. AutoCAD 14 este obligatorie in orice dormitor 🙂
ApreciazăApreciază
Da, am o gramada de chestii din anii ’90 si, printre ele, multe de la Nemira, fiindca pe la mijlocul ultimului deceniu al mileniului trecut am cumparat (si citit, pe atunci aveam mai mult timp) aproape toate cartile SF aparute pe piata romaneasca.
Cat despre AutoCAD, pana in 2005 am trait exclusiv din salariul de inginer, iar faptul ca am invatat relativ repede sa lucrez pe computer (invat cu draga inima ceea ce imi place) m-a ajutat sa-mi pastrez slujba in conditiile in care altii, de altfel inginerii mai buni decat mine, au fost trimisi in somaj… Va sa zica, AutoCAD-ul trebuia sa stea in dormitor, fiindca o vreme a fost cartea mea de capatai 😀 Si nu numai a mea – sotul meu e tot inginer 🙂
ApreciazăApreciază
Ce tare! Biblioteca „centrala” este identica cu cea a socrilor mei, pana si cum e amplasata si cum cade lumina! Am avut un soc la inceput, nu intelegeam cum de a ajuns biblioteca lor la leapsa cu biblioteca 😀
ApreciazăApreciază
Pai, e posibil ca socrii in cauza sa fie cam de varsta mea si sa-si fi cumparat mobila cam in aceeasi perioada 😀
Noi am ales biblioteca asta fiindca era relativ ieftina si, mai ales, fiindca lasa impresia ca poate gazdui o gramada de carti – numai ca, pe masura ce au trecut anii, a devenit neincapatoare 😉
ApreciazăApreciază
ah, de ce naiba or fi pozele cu biblioteci atât de suav-sexoase?
ApreciazăApreciază
Presupun ca nu s-a descoperit inca… 🙂
ApreciazăApreciază
Pingback: Leapşa « Mustăţi lungi, gheare lungi
Pingback: Altă leapşă cu cărţi | VERONICISME
excursia in biblioteca dvs a fost savuroasa.
ApreciazăApreciază
Mă bucur 🙂
ApreciazăApreciază
Pingback: Prietenia mea cu slovele… şi blogomania | VERONICISME
Pingback: Jurnal de traducătoare zurlie – Involuntara eclipsă sau ROMCON Suceava – 2015 privit în ceea ce mă priveşte | VERONICISME