Blogurile mele

Fiind eu lacomă şi acaparatoare din fire, mi-am creat în blogosferă un mic imperiu, pe care, iată, vi-l prezint:

– Veronicisme e blogul de faţă, blogul meu principal, ca să zic aşa. Nu cred că e cazul să-l descriu. Vă invit să-l citiţi: CLIC ŞI LECTURĂ PLĂCUTĂ!

– Elucubraţii e primul meu blog, cu de toate pentru toţi. L-am închis, nu mai scriu în el, dar e deschis pentru comentarii şi îi actualizez din când în când link-urile. Oricum a fost afectat – stricat binişor pe ici, pe colo – când şi-a modificat weblog platforma.

– Blogroll Veronicesc s-a numit mai întâi „Talmeş-Balmeş”, fiind o harababură a gândurilor mele, cu precădere a celor care nu se referă la traduceri şi la SF. Acum se numeşte blogroll fiindcă e plin de link-uri la blogurile pe care le urmăresc de obicei (îmi place că la blogspot se ordonează automat în funcţie de data ultimei actualizări), la toate blogurile mele, la articolele şi articolaşele care mi-au apărut prin alte părţi ale blogosferei…
– Azi, 31.08.2012, am schimbat din nou înfăţişarea şi numele acestui blog: se numeşte, iaca, Veronicisme & Veronicisme :P, şi va conţine (ca şi până acum de altfel) de toate pentru toţi, de la „gânduri răzleţe până la bloguri urmărite”.
– Azi, 04.10.2013, am decis să nu mai scriu nimic în blogul ăsta, rămâne doar pentru linkuri – la blogurile în care scriu şi la blogurile pe care le citesc cel mai des (îmi place că blogspot ştie să ordoneze linkurile către bloguri în funcţie de data ultimului articol). Pentru harababura gândurilor mele am creat, în locul lui, VeroJurnal.
– Iar azi, 03.04.2014, Veronicisme & Veronicisme a devenit blog privat şi toate articolele pe care le-a găzduit până acum au fost mutate pe VeroJurnal.

– Câmpul alb, oile negre se doreşte o completare a blogului de faţă, cu câte un articol dedicat fiecărei cărţi traduse şi fiecărui text care mi-a fost publicat recent, pe hârtie sau pe net (astea sunt, oricum, foarte, fooarte puţine). Precizez că articolele despre cărţi nu sunt recenzii, conţin doar poza copertei (cu link la site-ul editurii care a publicat-o), câteva date informative şi, mai nou, câte un scurt fragment – de obicei în forma neredactată, nu garantez că o să am timp să fac comparaţii cu versiunea tipărită şi eventuale modificări; şi, la urma urmelor, poate e chiar mai interesant să rămână aşa 😛

– VeroVers conţine versurile mele, scrise, în marea lor majoritate, între 16 şi 24 de ani. Printre ele se strecoară din ce în ce mai multe poezii recente, plus versurile peste care am dat prin romanele traduse şi pentru care n-am găsit tălmăciri gata făcute.

– Idei Înghesuite conţine citate scurte, poze care mi se par haioase, cugetări personale succinte, bancuri şi oarece creaţii personale scurte, cu formă fixă (microtexte, sextete, haiku), etc, şamd.

– Micile Mizerii e aşa-zisul meu blog dintr-o lume paralelă, o poveste cu personaje imaginare, conţinut ambiguu şi sfârşit nedefinit – formulă pe care am luat dintr-un banc vechi, cu Bulă (dacă nu-l ştiţi, o să vi-l spun într-un comentariu). Iniţial am vrut să fac din Matilda, personajul principal al blogului, un soi de alter ego al mătuşii Pia, însă am luat-o foarte repede razna şi am transformat-o într-o traducătoare relativ zurlie – mai zurlie decât mine, pe care o pun uneori să înjure în locul meu
Şi Micile Mizerii a fost început pe platforma weblog, aici. Transferul aici, la blogspot, nu mi-a reuşit, în ultimă instanţă am preluat articolele cu copy-paste (noroc că nu erau prea multe) şi am pierdut comentariile (şi ele în număr redus). Dar ieri (8 martie 2013) am transferat totul – cu succes! – pe platforma wordpress.

– Mustăţi lungi, gheare lungi e blogul motanului meu Grişka (pe care-l sper că l-aţi remarcat în antet). Am preluat titlul din Balada Motanului, de Nichita Stănescu.

– Blogul lui Grişka e blogul lui motănilă de pe blogspot – ca să aibă o identitate şi pe această platformă, preferată, habar n-am de ce, de mulţi posesori de pisici. Pentru că afurisitul de blogspot nu-mi recunoaşte de obicei identitatea din wordpress, aşa că plasarea comentariilor e o problemă pe acele bloguri la care nu există opţiunea Nume/Adresă URL.
Înainte de a avea blogul său personal, Grişka a folosit Pisi-Blog.

– Link-Ping e blogul meu de link-uit şi ping-uit, pe care accept aproape orice schimb de link şi fac schimb de ping-uri, o îndeletnicire care a avut hazul ei, dar care consumă prea mult timp, aşa că am lăsat-o din ce în ce mai moale
Link-Ping are, în aparenţă, trei autori: eu, motanul Grişka şi Mariana (personajul imaginar care semnează posturile din Micile Mizerii), şi conţine de toate pentru toţi (e dotat şi cu un cuprins), printre care se numără şi o serie dintre povestirile mele SF.
– Iar azi, 12.07.2012, am hotărât să renunţ la link-uit şi ping-uit. Aşa că am schimbat numele blogului: acum se numeşte CALEIDOSCOP DE HÂRTIE.
– A doua schimbare s-a petrecut azi, 21.08.2012, când am rebotezat blogul Floarea de Loldilal, pe motiv că deja conţine vreo opt articole despre Floarea de Loldilal (prima mea carte tipărită pe clasica hârtie), plus oarece alte poveşti şi povestiri.
– Azi, 15.01.2019, a avut loc o nouă schimbare: Floarea de loldilal nu mai e singura mea carte publicată pe hârtie, de aceea blogul nu-i mai poartă numele. L-am rebotezat Vero-Viziuni Virtuale.

– Cum vă place e povestea mea interactivă, în care scriam la început câte un episod pe săptămână. Dar am lăsat-o şi aici [mult] mai moale, din lipsă de cititori şi, mai ales, de timp.  (De fapt, stă „pe chituci” de destul de multă vreme).

– Ropot de secunde, numit mai întâi GândVis şi creat pentru a face faţă unei toane (a altcuiva, nu a mea) a devenit mai nou blogul Matildei (nume împrumutat de la personajul meu preferat din Micile Mizerii), cu care am participat în toamna asta la SuperBlog. Îl păstrez pentru reblogări şi advertoriale – şi pentru ce-o mai fi să fie.

– Ziţa/Chiţa/Chiţuina e blogul pisicii mele cu acest(e) nume, o pufoasă care a venit pe lume în mai 2017 şi e zgâtie de apartament din octombrie 2017.

Publicitate