Un alt joc de 12 [cuvinte impuse]

Din cuvânt în cuvânt şi din rimă-n rimă, o poezie de duzină ☺

În această dimineaţă intru în joc adăugând anunţul mai jos la ceea ce veţi găsi luând-o pe firul linkului de mai sus.

În prezent, elucubraţiile mele sunt un soi de obiecte de uz public, căci am deschis pe tarlaua comună tuturor internauţilor o fereastră către splendoarea & mizeria din lumile imaginate de mine. Şi nu e bine.
Ştiţi de ce?
Pur şi simplu fiindcă n-am cum să bag de seamă câţi trag cu ochiul fiind cu adevărat tentaţi să le descopere, nu doar ca să lase un „like” de complezenţă sau nefăcând nici măcar acest minim efort.
Ca să pot afla ceea ce doresc, pregătesc aşezarea „poveştii clanului M’Puri” pe blogul meu privat (unde a ajuns deja ceea ce aţi citit – dacă aţi citit! – până acum aici).

Oricine se întâmplă să fie cumva într-adevăr interesat poate cere acces acolo, chiar dacă nu are cont wordpress – o să vedeţi la faţa locului că vi se oferă mai multe posibilităţi de autentificare.

Am pus asta aici aşaaa, ca să mă aflu în treabă. Nu cred c-o să fie înghesuială. (Şi, oricât de puţine cereri vor fi, e posibil şi să resping vreuna.🤩 )

Schimbarea va fi probabil dusă la bun sfârşit cu ocazia participării mele la următoarea rundă a jocului cu duzina de cuvinte.

Dacă decizia mea vi se pare copilărească – sau un soi de gest lunatic…, eh, fiecare e liber să creadă ce vrea! Iar eu sunt liberă să fac (măcar în această privinţă) ce vreau. 😀 (Încă mai avem cu toţii, de pildă, dreptul să ne lepădăm de pian ca să cântăm în schimb din frunză¹. 😆 )

---

1. Pe-asta am pus-o ca să folosesc toate cuvintele, să nu scap printr-o fereastră către uitare una bucată frunză – că de ce să rămână sărmana de căruţă, picată din pom ca s-o sfârşească sub talpa unui lunatic, strivită din nebăgare de seamă sau cu o copilărească nepăsare? Au şi frunzele o viaţă a lor, nu sunt simple obiecte, deşi nu li se dă nici măcar dreptul la aşezarea într-o groapă comună, ci putrezesc pe trotuarele patriei. Din fericire, in patria nostra multae silvae sunt ², sau, chiar dacă s-au împuţinat dramatic, mai există totuşi locuri unde frunzele moarte îngraşă pământul, nu îngroaşă mizeria de pe asfalt – sau de pe pavelele crăcănate şi denivelate la modă în urbea în care eu una locuiesc de ceva amar de ani.

2. Habar n-am dacă azi în sectorul nostru din UE se mai învaţă limba latină, sau schimbarea perpetuă a programei şcolare a proclamat-o, în vreo dimineaţă a unui aşa-numit progres, efort inutil.

Cuvintele impuse: așezarea, mizeria, fereastră, dimineață, lunatic, schimbarea, seamă, copilărească, efort, comună, frunză, obiecte.