N-am terminat traducerea, tot în pauză sunt.
Adică, vorba nu mai ştiu cărui banc, „nu sunaţi, ies eu din când în când”.
N-am terminat traducerea, tot în pauză sunt.
Adică, vorba nu mai ştiu cărui banc, „nu sunaţi, ies eu din când în când”.

Flori din parc şi Florica, pisica de vizavi. (De fapt, habar n-am cum o cheamă şi n-am idee dacă e pisică sau motan. Mă despart de ea două trotuare cu spaţii verzi şi un bulevard cu patru benzi. Cu telefonul poză mai bună de-atât nu pot să-i fac!)
În octombrie încerc să iau o pauză (de lucru 😩).
– pentru miercurea fără cuvinte

Azi, 30 august, Sf. Alexandru în calendarul creştin ortodox.
Am aprins candela (candela moştenită de la ea) în memoria Alexandrinei, mătuşa mea cu ochi albaştri.
Eram deja mărişoară când am aflat că o cheamă de fapt Alexandrina, nu Titina, cum i se spunea în familie (colegii de serviciu îi spuneau Sanda).
În amintirea ei îl cheamă Titi pe acest… domn – harnic ca şi ea, cu ochi albaştri ca ai ei.
– pentru miercurea fără cuvinte
Deoarece şi pentru că (sic!)… după ce se împrăştie, tot omul (sau doar unii oameni) se mai şi adună (uneori), m-am gândit să reiau rubrica asta (care-a fost o vreme şi pe altundeva, sub formă de linkuri individuale sau la grămadă către postări cu alt domiciliu virtual).
Aşadar şi prin urmare… sau prin urmare şi-aşa deci (deşi eu nu fac comerţ pe mare şi nici nu-i vorba despre greci):
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.