– cu întârziere (deh, asta e viteza melcului! 😛 ), pentru miercurea fără cuvinte
CÂRŢULIILE MELE CU POVESTIRI
-
***
Versurile mele
-
***
ÎNCEPUTURI DE ROMAN
-
PARTEA MEA [ACTIVĂ] DE BLOGOSFERĂ:
- - traduceri şi scrieri publicate
Câmpul alb, oile negre…
- Proza mea scurtă – Garantat sută la sută Vineri, 8 aprilie, 2022
- - diverse
VeroJurnal
- Trec zilele-n goană – 16.02.’23 Joi, 16 februarie, 2023
Eu despre mine – prin prisma lecturilor mele
- proză de pisică Duminică, 15 mai, 2022
Ropot de secunde
- Grădina lui Dumnezeu e mare şi mai şi sar unii gardul – sau Frecvenţa prostiei Luni, 23 ianuarie, 2023
Idei înghesuite
- Citate favorite Miercuri, 15 martie, 2023
Mustăţi lungi, gheare lungi
- Un strop central de… indecenţă motănească Miercuri, 6 aprilie, 2022
Chiţurina
- Şedinţă foto Miercuri, 15 februarie, 2023
Din hăul gândirii
- Ce e Crăciunul Vineri, 24 decembrie, 2021
VeroVers
- Cuminte Luni, 20 martie, 2023
Vero-Viziuni Virtuale
- Cărţi cu preţ temporar redus Miercuri, 7 decembrie, 2022
Vero Versiuni
- Vis de făurar Marți, 18 februarie, 2020
Micile mizerii
- Ana are mere Sâmbătă, 28 septembrie, 2019
Blogul motanului Grişka
- Probă Miercuri, 30 ianuarie, 2019
Iubiri înghesuite
- Comentariu Vineri, 13 ianuarie, 2023
Multe şi mărunte
- Prin filtrul gândirii Vineri, 30 septembrie, 2016
CUM VĂ PLACE
- Se-ntâmplă extrem de rar... Joi, 7 ianuarie, 2016
-
***
Actualizări Twitter
- De-ale altora şi de-ale mele, câte una pe zi – nu în fiecare zi! anaveronica.wordpress.com/2023/03/20/de-… 21 hours ago
-
Alătură-te celorlalți 977 de abonați.
LOCUL MEU DE MUNCĂ
Comentarii recente:
-
***
Ce vă interesează?
Categorii
Arhive
Poza este fantastica, insa recunosc ca nu inteleg daca melcul este acolo cumva ascuns?
Incercam sa vad ceva din trup, dar nu reusesc.
Imi place verdele ala racoritor. M-as plimba intr-o permanenta bucla, pe acolo! 🙂
Multumesc mult, draga Vero! Sper ca sunteti mai bine.
Un final de saptamana odihnitor! ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Melcul cred că era între încreţiturile scoarţie copacului (l-am pozat de departe).
Da, suntem mai bine, mulţumesc.
Un final de săptămână pe placul tău, dragă Suzana! ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Super-relaxant peisajul!
Melci îţi dau cîţi vrei, da’ de-ăia fără casă (Limax). Se insinuează mereu în castronul cu „bombonele” al copiilor care stă afară permanent. 🙂
Sănătate la plural! 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc la plural! 🙂 Pentru sănătate. 🙂
Limacşi nu-mi doresc. 😛 „Copiii” îi mănâncă?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pfuai, o dată am şi eu ceva de dat şi nu vrea nimeni să ia! 😛
Din cîte am observat există o coexistenţă paşnică între limacşi şi copii. Poate fiindcă pînă acum a fost mîncare de ajuns pentru toţi. Nu se ştie pe viitor – dacă omenirea ajunge să mănînce insecte (iar eu pietre), de ce n-ar mînca în schimb „copiii” cărniţă proaspătă…
Apropo de asta: acum pe 17 Bebiţă împlineşte un an. Singurul „cadou” pe care i-l pot oferi e un plic de Whiskas care are şi el aproape aceeaşi vechime. Sau o feliuţă de salam din raţia mea.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţi ani trăiască Bebiţă! Să fie sănătos şi norocos!
Cel mai frumos cadou, pe care i-l oferi mereu, e dragostea ta.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc în numele amîndurora.
De ar fi de ajuns dragostea asta ca să-l scape de purici şi de viermişori, şi ca să-i ţină de foame…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😦
ApreciazăApreciază