Cică azi e ziua poeziei*, aşa că mi s-a năzărit să vă [re]ofer o mostră de delir** veronicesc versificat.
* Mă rog, văd că-n fiecare zi e câte-o zi din asta – oare o fi şi a prostiei (internaţionale, fireşte)?
** Am început să scriu de nebună şi am fost surprinsă & încântată fiindcă delirul mi-a ieşit… relativ coerent. 😛
Felicitări. Glossa e o provocare poetică la care ai răspuns foarte elegant.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc. 🙂
ApreciazăApreciază
Pot spune ca mi-a placut! Nu stiu cat de des creezi versuri, dar poate ca merita si acest drum… 🙂
Un weekend frumos si drag tie! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc, Suzana, mă bucur că ţi-a plăcut. 🙂
Aproape toate versurile pe care le creez eu sunt aici: https://verovers.wordpress.com/
Îţi doresc şi eu un weekend frumos, pe placul tău! 🙂
ApreciazăApreciază
A republicat asta pe BIBLIOTECA PROBOTA și a comentat:
Veronicisme
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc.
ApreciazăApreciază
Pingback: Galantoana de mine | VERONICISME
Pingback: Cu repetir, carevasăzică | VERONICISME