Galantoana de mine

Galantoană cum mi-ar plăcea să fiu mereu, m-am gândit să vă ofer spre lectură, cât încă mai suntem în internaţionala zi a poeziei, spicuiri din anticariatul din centru – din centrul elucubraţiilor mele. Serviţi, aşadar,

• • • ceva cu o pisică de sperie o… bunică;
    • ceva brodat în jurul unei duzini de cuvinte inventate de psi;
    • ceva despre vise;
    • ceva de inimă albastră;
    • ceva „necurat”;
    • ceva despre obiceiuri şi tradiţii;
    • ceva pe care vi l-am mai oferit, în alt an, cu aceeaşi ocazie;
    • ceva despre altceva, cu două feţe.

Oferta e numai pentru cei care dau clic pe linkuri.  Dar, ca să nu ziceţi că-s rea, las şi pentru ceilalţi ceva (un citat – tradus şi versificat):

Şi ceva în plus, ca să nu-mi pară rău că nu v-am spus:

Publicitate