… Cum? N-ai zis calandru, ai zis policandru?!
… Zombii crapă dacă mănâncă marmeladă de calcan?!!! Sub un policandru vrăjit, spălat de trei ori cu săpun lichid, din ăla cu glicerină, dizolvat în apă ne-ncepută?!!!
Auzi, babo, hai să-ţi spun un secret! Cred că tu habar n-ai ce e calcanu! Oi fi crezând că e vreun soi de prun de import…
… Cum?! Să tac dracului şi s-ascult ce-am de făcut, acu, după ce mi-aţi defrişat creierul cu testul ăla al vostru?! Adică mi l-aţi curăţat de seminţele morţii-vii, care mi s-au lipit de el cât am lipsit dintre voi şi-am dansat tango în gară, cu zombii, şi toţi ăia cu care-am dansat n-au crăpat, aşa cum ar fi trebuit?!
Vrei să zici c-am dansat şi cu soacră-mea?!!!
… Da?! Chiar aşa?! Şi ea a zis c-am fost un mesager al vieţii, şi m-a pupat, şi io m-am înroşit ca un puţoi imberb, şi după aia m-a scuipat, şi-atunci m-a pocnit amnezia?!
… Şi dacă vreau să-mi aduc aminte de tot ce s-a-ntâmplat e musai să merg la tine şi să le spun nepurceilor povestea, cât meşteresc ei la policandru?
Care poveste, fă? Aia de le-am promis-o înainte de-a-ncerca să pun zombii pe goană?
… Nu?!!! Nu aiureala aia despre America, că nu de americani le e lor dor acuma?! Povestea ailaltă, scrisă de Xavier – după ce s-a plictisit să tot facă schiţe în cărbune – cu un creion dermatograf, singurul lucru de-al Ralucăi care i-a rămas în casă după ce l-a părăsit ea?
Păi ştiu io dac-o mai ţin minte?
… Nu-i bai, c-aţi făcut voi o vrajă şi-aţi recuperat caietul pe care-a-nşirat-o? Şi io nu trebuie decât s-o citesc, şi…
… Hei, dar asta ce mai e? Cum de-am şi ajuns aci, în mijlocu’ nepurceilor?
… A, aţi vrut să-mi demonstraţi puterea vrăjilor voastre?
… Şi tu ce zici, Prâsleo? Să m-apuc imediat să citesc, că numai io înţeleg scrisul ţicnitului ăluia?
Bine, bine, fie, gata, căscaţi urechile:Întoarcerea Vrăjitorului
De obicei nu poftesc în casă niciun necunoscut.
Dar trecuseră cinci zile de când mă părăsise Raluca. Aşa că voiam să mă-mbăt. Şi nu voiam să mă-mbăt de unu’ singur. Îmi doream s-aud soneria, să vină cineva, oricine…Va urma – îndată ce soseşte duzina următoare 🙂
Citiţi aici episoadele precedente.
CÂRŢULIILE MELE CU POVESTIRI
-
***
Versurile mele
-
***
ÎNCEPUTURI DE ROMAN
-
PARTEA MEA [ACTIVĂ] DE BLOGOSFERĂ:
- - traduceri şi scrieri publicate
Câmpul alb, oile negre…
- Traducere pentru Nemira – Corabia nebună (vol. 1 – Amintirea Aripilor) Marți, 23 februarie, 2021
- - diverse
VeroVers
- Versuri peste poză, oarecum despre poză (2) – Lumina plânge Vineri, 8 ianuarie, 2021
Ropot de secunde
- Revelion 2021 Joi, 31 decembrie, 2020
Din hăul gândirii
- Afacerea lărgită Luni, 30 noiembrie, 2020
Vero-Viziuni Virtuale
- Câte ceva despre circuitul ideilor în natură Vineri, 11 septembrie, 2020
VeroJurnal
- 3 iulie – 5 august, în colaje Miercuri, 5 august, 2020
Chiţurina
- Miau de 8 Martie! Duminică, 8 martie, 2020
Vero Versiuni
- Vis de făurar Marți, 18 februarie, 2020
Micile mizerii
- Ana are mere Sâmbătă, 28 septembrie, 2019
Idei înghesuite
- Concluzie Sâmbătă, 24 august, 2019
Mustăţi lungi, gheare lungi
- Dilemă: din banii ce-mi prisosesc, ce jivină să hrănesc? Marți, 12 februarie, 2019
Blogul motanului Grişka
- Probă Miercuri, 30 ianuarie, 2019
Eu despre mine – prin prisma lecturilor mele
- Lecturi de vacanţă… mai mult sau mai puţin „în interes de serviciu” Duminică, 6 ianuarie, 2019
Iubiri înghesuite
- Citate Luni, 16 ianuarie, 2017
Multe şi mărunte
- Prin filtrul gândirii Vineri, 30 septembrie, 2016
CUM VĂ PLACE
- Se-ntâmplă extrem de rar... Joi, 7 ianuarie, 2016
-
***
Actualizări Twitter
- Traducere pentru Nemira – Corabia nebună (vol. 1 – Amintirea Aripilor) anaveronica.wordpress.com/2021/02/27/tra… 8 hours ago
LOCUL MEU DE MUNCĂ
Comentarii recente:
-
***
Ce vă interesează?
Categorii
Arhive
astept cu nerabdare continuarea povestii 🙂
ApreciazăApreciază
Pingback: DUZINA DE CUVINTE « Dictatura justitiei
Și eu.
ApreciazăApreciază
Pingback: Duzina de cuvinte « Tiberiuorasanu's Blog
ai un talent domle… de ne lași așa cu gura căscată până la episodul următor. Ntz ntz ntz. Pentru tine (sau pentru noi,de fapt 🙂 ) să propunem duzina de 24 de cuvinte :-))))
ApreciazăApreciază
@ BlueRiver, dictaturajustiţiei, dagatha:
Adevărul e că povestea (Întoarcerea Vrăjitorului) a stat pe blog, neterminată, ca subpagină a „cioturilor de poveste” (unde n-o citea aproape nimeni :P) până ieri dimineaţă – când m-am gândit s-o „valorific” în cadrul duzinii de cuvinte, rezolvând două probleme, ca să le zic aşa, dintr-o lovitură:
1. am episoade din duzină gata scrise timp de mai multe săptămâni de acum înainte (cu condiţia să reuşesc să inserez de fiecare dată cuvintele impuse);
2. în final o să fiu nevoită să termin povestea (ceea ce altminteri nu ştiu când s-ar fi întâmplat). 😀
ApreciazăApreciază
Pingback: Duzina de cuvinte-Plictis. « Cataratorii
vero, eu astept si o carticica cu povestea 🙂
ApreciazăApreciază
vero, să spun? să nu spun?
deci spun: să moară calu! ihaaa!
auzi la ea… marmeladă de calcan! 😆 dacă nu pui mânuța să publici, jur că vin cu marmeladă de calcan la tine! și atunci să vezi tu zombie, nepurcei și blesteme de soacră…. la borcan!
ApreciazăApreciază
de unde credeam ca ai epuizat subiectul se pare ca l-ai relansat. fata esti mortala! ma gandeam cu o strambatura la marmelada aia de calcan 😀
ApreciazăApreciază
Pingback: Duzina de cuvinte: Senectute(XIV) | Redsky2010's Blog
Pingback: ssssst…. duzina! « psipsina
Pingback: Duzina de cuvinte (4) Sweet Old Memories « BLOG D'AGATHA
Umor, naratiune cursiva, dialog firesc… pe scurt: demn de o carte (cu autograf personalizat) in biblioteca mea !!!!
ApreciazăApreciază
Ce amuzant sună „marmeladă de calcan” ! 😆
ApreciazăApreciază
Pingback: cutia cu maimute » Blog Archive » Duzina de cuvinte – gand hoinar
Cum spunea BluRiver ar trebui sa le publici,imi si imaginez coperta colorata,cu zombi,purcei-nepurcei si un praslea mic intr-un mar ascunzindu-se de soacra.Ha-ha
ApreciazăApreciază
Vă mulţumesc tuturor pentru aprecieri.
Mă bucur că vă place povestea şi că vreţi s-o vedeţi tipărită – dar e totuşi (încă) prea scurtă ca să umple de una singură o cărticică 🙂
În plus, editorii nici nu par să se dea în vânt după povestirile mele. Unul mi-a promis de vreo 2 luni că-mi trimite un contract de publicare, dar văd că încă nu şi-a găsit timp pentru asta – ba are contractul standard pe alt calculator, ba are mama bolnavă, aşa că am renunţat să-l mai caut; nu-mi place să mă milogesc. Iar altul, care mai dă când şi când pe blogul ăsta şi mai îmi dă şi câte ceva de tradus, şi care mă ştie de mulţi ani (fiindcă avem SF-ul ca pasiune comună), n-a spus niciodată că ar fi interesat să-mi publice un volum.
Singura mea cărticică „publicată”, ca să zic aşa, se găseşte pe Internet, aici, şi poate fi citită online sau descărcată gratuit.
ApreciazăApreciază
da, cam aceeași problemă întâmpin și eu. Nu că aș fi vreo valoare inestimabilă încă nedescoperită…dar mi-ar plăcea să am cărticica mea 🙂
ApreciazăApreciază
Eu mă bucur că acum există Internetul. Aici pot să mă public singură! 😆
ApreciazăApreciază
da…cred că e bine și așa. Deși mai sunt unele pericole.
Este altceva publicatul pe blog. Ai certitudinea că somebody is actually reading! :-)))
ApreciazăApreciază
Da, şi poţi afla şi părerile cititorilor, sau măcar pe ale unora dintre ei 🙂
ApreciazăApreciază
daaaaaaaaaaaaaaaa 🙂
ApreciazăApreciază
Pingback: calea dragonului - daniel abraham - psi-words