locaş nou pentru motan
CÂRŢULIILE MELE CU POVESTIRI
PAVCON
PAVCON
NEMIRA
Comentarii recente:
Vero la Umbre pe alei Suzana la Umbre pe alei Vero la Umbre pe alei CARMEN la Umbre pe alei Vero la De-ale lunii mai vax-albina la De-ale lunii mai Paul la Sărbători fericite!
VERONICISME 
Sunt foarte ingenioşi când vine vorba să găsească un locşor bun.
ApreciazăApreciază
Ăsta nici măcar nu cred că e foarte bun, dar l-a prins gol şi-a vrut să-l încerce 😀
ApreciazăApreciază
Chiar acum am o mâţă la cutie şi una la lighean, sunt aşa de haioase!
ApreciazăApreciază
😀 Îmi imaginez!
ApreciazăApreciază
Da’ un prosop nu-i pui si lui acolo? Eu l-am prins pe tigratul meu carandu-si prosopelul in cada, ca sa stea pe moale.
ApreciazăApreciază
E răftuleţul din bucătărie, pe care ţinem diverse legume şi zarzavaturi, ziare vechi şi tot soiul de mărunţişuri. L-a prins întâmplător gol şi s-a instalat acolo pentru prima oară, deşi cred că avem obiectul cu pricina de vreun an 🙂
ApreciazăApreciază
Da, dar acum miroase bine 😉 E tare frumusel si mandru de el.
ApreciazăApreciază
Mulţumesc 🙂 Ce-i al lui e-al lui, e un motan frumos – şi uneori se poartă ca şi cum ar fi conştient de asta 😀
ApreciazăApreciază
Pisicile nu lasa un loc neinspectat si adora sa se inghesuie unde e mai stramt si eventual mai asuns privirii. Mi-s foarte dragi ca sunt haioasa si stiu sa se joace, antrenandu-ne si pe noi.
ApreciazăApreciază
Sunt de acord cu tine. Şi mi-s şi mie la fel de dragi, pentru că toate sunt haioase (cred că epitetul care li se potriveşte cel mai bine), fiecare în felul ei.
ApreciazăApreciază