Vă ofer un zâmbet 🙂 şi flori de pe dealurile altei primăveri…
Mânăstirea Caşin, aprilie 2007
… şi vă urez LA MULŢI ANI! dacă purtaţi nume de floare.
CÂRŢULIILE MELE CU POVESTIRI
PAVCON
PAVCON
NEMIRA
Comentarii recente:
Vero la Umbre pe alei Suzana la Umbre pe alei Vero la Umbre pe alei CARMEN la Umbre pe alei Vero la De-ale lunii mai vax-albina la De-ale lunii mai Paul la Sărbători fericite!
VERONICISME 
alta, da…că asta e ploioasă;
aşa cum trebuie, de fapt…
mă cam sperie un pic chestiile prea normale. :))
ApreciazăApreciază
Acum plouă, dar dimineaţă am avut şi soare 🙂
Şi s-ar părea că trăim în vremuri atât de… interesante încât pe toţi încep să ne sperie – măcar un pic – chestiile prea normale 😀
ApreciazăApreciază
Nu port nume de floare, nu mai sunt decât poate una ofilită, dar pentru zâmbetul pe care mi l-ai smuls îți mulțumesc !
ApreciazăApreciază
Cu multă plăcere, Carmen 🙂
Şi, judecând după ceea ce scrii şi după modul în care scrii, nu cred c-o să fii vreodată o floare ofilită! 🙂
ApreciazăApreciază
Vero, ești de-a dreptul o dulceață ! Mă răsfățam și eu printre picături. Chiar dacă am depășit jumătate de secol încerc să înțeleg schimbările din societate și să mă adaptez la ele.
Am mare noroc că băieții mei , atunci când greșesc, mă atenționează.
ApreciazăApreciază
Te înţeleg, fiindcă şi eu am depăşit jumătatea de secol 😀 Numai că, din păcate, n-am băieţi care să mă atenţioneze 😦
ApreciazăApreciază
Tu, ai depășit jumătate de secol ? Credeam că ai doar vreo 30 și. Hai, maxim 40. Asta, da surpriză.
ApreciazăApreciază
Suntem chit – şi eu credeam cam acelaşi lucru despre tine – până mai zilele trecute, când am aflat că ai un fiu care se angajează 🙂
Oricum, vârsta mea se poate calcula uşor, mi-am scris de la bun început data naşterii aici!
ApreciazăApreciază
Vero, m-am ghidat după modul în care scrii și după acela cum gândești când scrii comentariile în general pe alte bloguri. Acolo , în străini , nu ne controlăm ca pe propriul blog.
Cât despre vărsta băiatului meu Mihai, nu-i un indiciu. Ne-am căsătorit tatăl lui și cu mine relativ destul de târziu iar eu aveam deja 31 ani când s-a născut el, primul.
ApreciazăApreciază
Ei, adevărul e că, atâta vreme cât nu mă uit în oglindă, nu mă simt bătrână 😆
ApreciazăApreciază
Bonjour Crabby-Véro! 🙂 à propos de:”nu mă simt bătrână! 🙂 „… moi non plus! 😉
http://incaunipocrit.wordpress.com/2012/04/01/tinerete-fara-batranete-sau-fara-imbatranire/
ApreciazăApreciază
Bonjour 🙂 Şi mulţumesc pentru vizită.
(Am fost şi eu în vizită, am citit şi mi-a plăcut ce-am citit.)
ApreciazăApreciază
Merci, Véro! 🙂
Deci suntem chit sau kit… just kiddin’… 🙂 As dori sa am timp mai mult pentru bloguri-ro de calitate, ca al tau… Bonne chance & bonne continuation! A+! 😉
ApreciazăApreciază
Merci! 🙂
(Timpul ăsta e o problemă pentru toată lumea).
ApreciazăApreciază
Pingback: Paste fericit alaturi de cei dragi! « In jurul Kadiei