Am găsit undeva – nu contează unde – o poezioară. Şi m-am gândit s-o modific – aşa, de-amorul artei – după cum se vede mai jos.

clic-uiţi ca să măriţi imaginea
Evident că se putea face o… „cafea” mai bună decât mi-a ieşit mie. Dacă sunteţi mai inspiraţi, lăsaţi „reţeta” în comentarii.
Apreciază:
Apreciere Încarc...
Similare
Despre Vero
Îmi place să scriu, dar e mai uşor şi mai rentabil să traduc ce-au scris alţii.
Acest articol a fost publicat în
de-ale altora,
de-ale mele,
elucubraţii și etichetat
jucărele. Pune un semn de carte cu
legătura permanentă.
Mi s-a dus de suflet inspiraţia, c-am luat-o de lunea cu apeluri de la „autorităţi” după ce nebuna a sunat IAR la 112. Nici cu zece kile de cafea nu-i mai iese ăleia ceaţa din cap. 😦
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😦
Ăia la 112 n-or fi având şi ei o a bază de date cu numerele de telefon ale nebunilor recidivişti, ca să le respingă apelurile – sau ceva similar?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Bănuiesc că e vorba de niscai norme europene – sau internaţionale – care trebuie respectate cu stricteţe. Nu ştiu dacă ai observat că legislaţia de tip american e implementată mai lent sau mai rapid în toată lumea, şi de aici derivă nişte obligaţii – dintre care unele complet aiurea, altele enervante, altele… În fine. Ideea e că individul care a sunat la 112 poate da în judecată diverse instituţii dacă nu i se dă curs apelului, şi evident ălora le e frică să nu ajungă în atare situaţie, de-aia îi trimit pe amărîţii de poliţai la adresă.
De data asta m-au invitat – mai aproape de obligaţie, de fapt – să merg la ei la sediu să „discutăm” despre o eventuală internare la nebuni. Cum au ei „soluţii simple” la probleme complicate… 😦
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Păi mă tem că, dacă o ţine tot aşa, până la urmă tot la nebuni ajunge, cu sau fără acordul tău.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu cred, cică trebuie acordul rudelor, aşa a zis poliţaiu’ la telefon. Dacă nu-s eu e fii-mea şi tot e cineva. Un balamuc şi la propriu şi la figurat. 😦
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😦
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cred ca erai cam suparata cand ai facut translatia!
Sper totusi sa ai o saptamana fara ceata si fara pacle. Ca oricum nu prea cred ca
o cescuta de cafea le poate anula.
Doar bine la voi, draga Vero! ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eram oarecum sictirită doar fiindcă astfel de banalităţi dulcege, pueril versificate, sunt lansate şi aplaudate. Bloggeri care ar putea să-şi educe cititorii preferă în schimb să câştige popularitate scriind pe gustul prostovanilor.
La mine nu e ceaţă. O rugăciune pueril versificată în adolescenţă mi-a fost îndeplinită. Suna cam aşa:
Ajută-mi, Tu, etern ca timpul,
Ajută-mi să-nţeleg ce vreau
Şi,-oricare-i astăzi anotimpul,
Doar soarele din el să-l iau!
Soare să fie mereu la tine şi la ai tăi, dragă Suzana! ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Suna atat de frumos!
Si aceste rugaciuni adolescentine sunt mult mai puternice!
Asa sa se petreaca insorirea mereu! ❤
Multumesc pentru ca ai vorbit despre ea!
ApreciazăApreciat de 1 persoană