Ieri – pe scurt

  • Bradul, în penultima lui seară:

  • Geamurile:

  • Motanul:

  • Pisica:

  • Câte ceva despre lecturile din vacanţa mea pe terminate (clic pe imaginea agitată ca s-o opriţi şi s-aflaţi oarece amănunte):

Reclame

Despre Vero

Îmi place să scriu, dar e mai uşor şi mai rentabil să traduc ce-au scris alţii.
Acest articol a fost publicat în de-ale mele și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

13 răspunsuri la Ieri – pe scurt

  1. Cudi zice:

    Pe mine încă nu mă lasă sufletul să demontez bradul lui Simon. Pentru că, e clar, e bradul lui. De când l-am pus, n-a mai dormit cu noi, doarme sub brad. Ne privește de sub brad. Plănuiește atacuri și distrugeri de sub brad. Unde e Simon acum? Sub brad.
    Altfel, wow, nu știam că s-au publicat și cărți Assassins Creed. Noi am jucat mare parte dintre jocuri. Ca de obicei, primele au fost și cele mai mișto. Cărțile astea văd că se axează pe jocurile mai noi. Cred.

    Apreciat de 1 persoană

    • Vero zice:

      Noi am demontat bradul. Pisicile nu erau ataşate de el, ca Simon. Ziţa s-au urcat o singură dată până în vârf, a dat de vreo 4-5 cinci ori jos câte un glob, şi cam atât. Grişka i-a dat târcoale bradului de vreo două ori, străduindu-se să-i halească acele. A fost brad natural, nu de plastic. Acum nu mai are crengi. Tulpina însă i-a rămas înfiptă în suport. Poate o facem stâlp de căţărat şi ascuţit gheare pentru pisici, cu 2-3 platforme pentru popasuri. Poate. Tâmplarul familiei încă nu e hotărât.

      Nu ştiu pe ce jocuri se axează cărţile, fiindcă eu n-am jucat jocul. Nici nu auzisem de el înainte de a primi de tradus Last Descendants.
      Dacă asta te ajută cu ceva, primele două cărţi ale lui Bowden îl au ca erou principal pe Ezio Auditore, un florentin contemporan cu Leonardo da Vinci şi Cesare Borgia, şi ei personaje importante. În a treia, Ezio află povestea unui alt Asasin, Altaïr, din citadela Masyaf. Şi acţiunea trilogiei se învârte în jurul unui măr, care este o parte din Eden.
      În trilogia lui Kirby, eroi principali sunt şase adolescenţi, ai căror strămoşi (Asasini, Templieri sau oameni simpli), s-au intersectat de mai multe ori în decursul istoriei. Personajul negativ (cel mai parşiv şi mai negru în cerul gurii :mrgreen: ), este Isaiah, conducătorul companiei Abstergo, care le aparţine Templierilor şi care deţine animusul, aparatul cu ajutorul căruia îţi explorezi amintirile strămoşilor, înscrise în ADN. Miza înfruntării dintre Asasini şi Templieri şi un oarecare Monroe, care-i consideră la fel de răi şi pe unii, şi pe alţii, e reprezentată de trei Părţi din Eden, trei pumnale care sunt de fapt vârfurile unui trident. Şi, pe lângă ceea ce se petrece în prezentul nostru, povestea te plimbă prin New York-ul din timpul Războiului de secesiune, prin China atacată de tătari şi printre vikingi.

      Apreciază

  2. Cudi zice:

    Oh, Doamne, Vero! Când am scris primul comentariu am vrut să spun că dacă nu-s cu Altair și Ezio, sunt degeaba cărțile. Ăștia doi sunt favoriții noștri din jocuri, de altfel sunt și primii eroi ai seriei – Altair fiind cel dintâi.
    Uite un trailer al primului joc, cu Altair:

    Cu Ezio am fost în următoarele trei jocuri – tinerețea, maturitatea și bătrânețea lui.

    Apropo, Ezio e cel care îi aducea lui Leonardo Da Vinci cadavre pe care acesta să le studieze, să exploreze corpul uman.
    Sunt absolut convinsă că te-ar fi fascinat jocurile astea. Echipa de la Ubisoft a făcut o treabă excelentă. Până și orașele din Italia în care se petrece acțiunea jocului în perioada Ezio sunt reprezentate în amănunt după hărțile vechi, reale. Avem un prieten care a jucat Assassins Creed și, ulterior, a fost prin Florența. Și era uimit, recunoștea podurile, străzile, totul – din joc.

    Apreciat de 1 persoană

    • Cudi zice:

      Încă un lucru, am verificat acum: cărțile sunt bazate pe joc, nu invers (era o dilemă a mea, care pentru care a fost sursă de insiprație). Deci mai întâi a fost jocul, apoi, bazat pe joc, au apărut și cărțile. Bun, înțeleg că autorul a dus mai departe, mai în detaliu, povestea lui Ezio, Altair, lui Desmond (și ăsta tot din joc e), explică mai bine conflictul dintre asasini și templieri… Wow, mă bucur că ai scris despre asta, nu știam de aceste cărți și acum le vreau. Neapărat.

      Apreciat de 1 persoană

      • Vero zice:

        Judecând după trailere şi după ce spui tu, sunt convinsă că jocul e într-adevăr frumos. Şi că primele 3 cărţi, cele cu Ezio şi Altair, nu se ridică la înălţimea lui. Sunt doar acţiune pură, episoade de luptă îndesate unul după altul, cu prea puţine descrieri ale locurilor şi cu personaje creionate superficial, fără profunzime.
        Celelalte trei mi-au plăcut mai mult – autorul nu e chiar atât de grăbit. 🙂

        Apreciază

  3. Odihnească-se în pace bradul, iar blănoşii odihnească-se sănătoşi. 🙂
    Văd că se discută de cărţi vs joc; eu n-am jucat jocurile respective, n-am avut şi nu am „maşină” pentru aşa ceva şi nici ghes (să cumpăr una ori să joc jocurile). De citit, cu ochii ăştia distruşi, nici atît. Mă intrigă însă faptul că se pomeneşte un acelaşi personaj o dată ca Ezio şi o dată ca Enzio. Din cîte ştiu, există ca prenume italiene Ezio şi Enzo, dar n-am auzit niciodată de o combinaţie a celor două – s-o fi făcut-o autorul jocurilor în mod intenţionat ori cineva greşeşte? Curiozitate aproape pisicească, nimic mai mult. 😀

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.