M-am interesat pentru dumneavoastră

Ei, ştiu că nu m-a rugat nimeni, dar aşa mi-s io, săritoare: sar calul aruncând păreri încoace şi încolo.

De data asta, beneficiarii caritabilei mele fapte sunt editorii* & scriitorii care (în „ţara mea de glorii, ţara mea de dor”, unde multe azi ne dor) cred (cu convingere, după cum bag de seamă) că orice text în care-au fost îndesate minimum 40.000 de cuvinte poate fi scos în lume cu eticheta „roman” pe copertă & comp.

Apăi, dragii babei, io zic să nu mai puneţi computerul la numărat, ci mai bine să încărcaţi în memoriile personale, montate de mama natură la purtător, ceea ce am extras pentru dumneavoastră din DEX-ul nostru [care-ar trebui să fie] cel de toate zilele, uşor de consultat online:

ROMAN = Specie a genului epic, de întindere mare, cu conținut complex, care se desfășoară de-a lungul unei anumite perioade și angajează mai multe personaje, presupunând un anumit grad de adâncime a observației sociale și analizei psihologice.

SCHIȚĂ = Specie literară a genului epic, de dimensiuni reduse, care înfățișează un (singur) episod caracteristic din viața unuia sau mai multor personaje.

NUVELĂ = Specie literară a genului epic, mai amplă și mai complexă decât schița, mai scurtă și mai simplă decât romanul, care înfățișează un episod semnificativ din viața unuia sau mai multor personaje (prezentate în mediul lor social).

NUVELETĂ = (Rar) Nuvelă de proporții mai reduse.

POVESTIRE = Specie epică de dimensiuni relativ reduse, în care narațiunea se centrează pe întâmplări relatate din perspectiva unui participant, într-o pronunțată notă de oralitate.

Consultaţi cu încredere şi Wikipedia. O să v-ajute să nu vă mai minţiţi singuri şi să nu vă mai amăgiţi cititorii vânzându-le drept roman, în cel mai fericit caz, o nuvelă luuungă.


* Am început cu editorii pentru că ei sunt cei responsabili de scoaterea cărţilor în lume, la vânzare. Şi ar trebui să le privească obiectiv, fiindcă, spre deosebire de scriitori, n-au de ce să fie afectaţi de sindromul şi-cioara-crede-că-puiul-ei-e-frumos.

Reclame

Despre Vero

Îmi place să scriu, dar e mai uşor şi mai rentabil să traduc ce-au scris alţii.
Acest articol a fost publicat în lumea cărţilor, nemulţumiri și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la M-am interesat pentru dumneavoastră

  1. Cudi zice:

    Cred că și autorii forțează nota ca ceea ce publică să fie categorisit drept roman, că dă, zice-se, mai bine să fii autor de roman și nu de nuvelă. E doar o posibilitate, nu știu dacă se aplică ce zic, e primul gând ce mi-a venit în minte.

    Apreciat de 1 persoană

    • Vero zice:

      Poate există şi astfel de cazuri. Dar, de exemplu, unei autoare (participantă la Superblog) mi-am permis să-i spun că „romanul” ei e de fapt nuvelă şi mi-a răspuns că da, aşa e, dar editorul a preferat s-o eticheteze drept roman.

      Apreciază

      • Cudi zice:

        Oare există vreun avantaj la raft pentru romane față de nuvele? În fine, ideea e că ai dreptate, ar trebui ca editorii să fie ceva mai obiectivi în privința asta, cel puțin din respect pentru cititori. E de bun simț să plece de la premisa că cititorii sunt cel puțin într-atât de inteligenți încât să aibă ceva așteptări de la cartea cu care ies din librărie în funcție de criteriul roman/nuvelă. Dacă clientul inteligent cumpără cartea fără recomandări, pur și simplu vrea s-o încerce și pe carte scrie roman, când ea e nuvelă de fapt, va fi, oarecum dezamăgit. E ca și cum ar fi intrat într-un restaurant în care n-a mai călcat, a comandat ciorbă și a primit o salată.

        Apreciat de 2 persoane

  2. Bine te-ai gandit sa faci o astfel de precizare, dar unui cumparator zgarciob ca mine nu poti sa-i vinzi decat daca ai un raport corect nr.cuvinte/pret. Mi-e indiferent ca e roman sau nu, raportul e totul.

    Apreciat de 1 persoană

    • Vero zice:

      😆
      Corect. Dar am 2 întrebări:
      1. Dacă iei cartea de la librărie, frumuşel ambalată în cămaşă de forţă de unică folosinţă, care te-mpiedică s-o deschizi să vezi câte pagini are şi cât de mărunt e scrisul, cum te prinzi dacă numărul de cuvinte are şanse măcar să tindă asimptotic către valoarea care face preţul rentabil?
      2. Ce te faci dacă raportul nr. cuvinte/preţ e corespunzător, dar autorul bate apa-n piuă cu concursul a cca 40.000 de cuvinte?

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.