Tot de-ale mele – arhivele lunii februarie 2018

 

 

Reclame

Despre Vero

Îmi place să scriu, dar e mai uşor şi mai rentabil să traduc ce-au scris alţii.
Acest articol a fost publicat în de pe blogurile mele, de-ale mele, lumea cărţilor, Traduceri și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

9 răspunsuri la Tot de-ale mele – arhivele lunii februarie 2018

  1. A thorn in your side zice:

    Haha, puşlamalele, cum se lăfăie la căldurică! 😆
    Şi don’şoara se documentează în vederea unei viitoare vînări de vînt… pardon, de şerpălăi. 😀
    Uite, Lily nu e deloc interesată de ecran, nu stă să vadă filme cu mine şi nici Copilu’ nu era interesat. Da’ cocheta asta mică de cîte ori prinde uşa deschisă la baie, intră, se urcă pe marginea căzii şi se admiră în oglindă, ba mă mai şi ceartă că nu-i fac complimente cît e de frumoasă. 😆

    Cadrul ăla cu „Mor de foame, pune masa” e cre-me-nal, iniţial am zis c-ai editat să pară că asta gîndeşte sau visează Ziţa. 😆

    Îţi şade bine cu guler de blană. Să-l porţi sănătoasă cît mai mutl timp! 😛 😆
    Uite şi mărţişoare, că se potrivi ziua:


    Apreciat de 1 persoană

    • Vero zice:

      Nici pe Grişka nu-l interesează TV-ul şi alte ecrane.
      Dar Ziţa stă şi se uită, mai ales la documentare cu animale. Poate fiindcă-s cu mai multă mişcare. 🙂
      Treaba cu „mor de foame” e o potriveală foarte norocoasă/haioasă. Poza a fost făcută de bărbatu-meu, acum vreo lună sau două, fără să aibă habar ce-a surprins. Am găsit-o când mi-a dat telefonul lui să descarc alte poze de-ale blănoşilor – şi-aproape că m-am tăvălit pe jos de râs.
      Mulţam pentru urare şi pentru mărţişoare!

      Apreciat de 1 persoană

      • A thorn in your side zice:

        Io stau şi mă gîndesc că nimereala n-o fi întîmplătoare: vizionări cu vînat pe ecran, mesaj cu „mor de foame” indus prin telepatie/telekinezie/televizie… 🙄 Biata fată, o fi bulimică şi voi nu ştiţi. 😆
        Cum naiba să nu te tăvăleşti de rîs la o asemenea potrivire!? 😀

        Să fie într-un ceas bun, cu sănătate şi baftă în toate cele! 😉

        Apreciat de 1 persoană

        • Vero zice:

          Sănătate şi baftă s-avem cu toţii!

          Biata fată, care la ţară înfuleca orice pe nemestecate, a devenit acum mai mofturoasă ca Grişka. Îmi făceam probleme, credeam că Grişka n-o să mai apuce să mănânce ficat din cauza ei. La început îi dădeam lui când dormea ea. Acum am scăpat de grijă, dom’şoara nu mai pune boticul pe ficat. Vrea papa din pliculeţ – dar nu din aia ieftină, de care mânca toată hoarda la ţară (în schimb am descoperit că aia-i place foarte mult lui Grişka). Însă, când îi place ceva, Chiţurina înfulecă şi acum ca o nehalită. 😀

          Apreciat de 1 persoană

          • A thorn in your side zice:

            Eh, cînd creşte nivelul de trai se boieresc toţi. 😉 Normal că halea orice pe nerăsuflate cînd era obişnuită să rabde cu ziua; acum cînd ştie că vine papa pe bandă rulantă la ore fixe, îşi permite să facă nazuri. 🙂 De-ai şti cîtă mîncare am aruncat eu afară pe scări, lăsată în urmă de „prinţesă”! Noroc că sînt hoinarii din veicni care „fac curat”, ei nu sînt pretenţioşi fiindcă pentru ei nu există „bandă rulantă” ci doar hazardul şi norocul.

            Dacă ar fi să mă iau după doctoriţa copilei n-ar trebui să-i dau nici ficat, nici peşte, nici lapte, nici gîturi/capete/gheare nici… nimic cît de cît natural, ci doar „bombonele” şi pliculeţe. Numai că „prinţesa” doar linge zeama din pliculeţe, nu mănîncă bucăţelele (ce-or mai fi şi alea!) iar din bombonele mănîncă doar pe vreme rece, altfel nu se atinge de ele. Viaţa regală e grea, baszmeg! 😆

            Apreciat de 1 persoană

            • Vero zice:

              Şi Grişka linge în prima fază zeama din pliculeţe. Se întoarce să mănânce bucăţelele mai târziu – dacă nu le lichidează Ziţa între timp (ea, dacă primeşte ce-i place, mănâncă de-a valma, până goleşte strachina sau până se simte sătulă).
              Patroana magazinului pisicesc de lângă noi zice că zeama e de carne şi bucăţelele din pliculeţ sunt de soia.
              Parcă am mai vorbit despre doctoriţa copilei şi despre neamul pisicesc, care-a supravieţuit mii de ani fără pliculeţe şi bombonele. Dar Grişka oricum nu mănâncă, pe lângă hrana pisicească din comerţ, altceva în afară de ficat, porumb fiert şi carne crudă (după ce o lasă măcar o oră două la fezandat). Ziţa încă mai mănâncă parizer, peşte… A mâncat şi fasole bătută. 🙂 Că amândoi vor să ştie ce mâncăm noi şi se prezintă (dacă nu-s toropiţi de somn) ca să li se pună câte o mostră sub nas. 😀

              Apreciat de 1 persoană

              • A thorn in your side zice:

                Ei, Lily nu se mai întoarce la bucăţelele din pliculeţ în veci, decît dacă se usucă bine-bine fără să mucegăiască de devin ca „bombonelele”, dar şi asta foarte rar (o singură dată am văzut-o făcînd asta, acum cu gerul crunt de zilele trecute). Altfel se înverzesc în farfurie. O fi ştiind ea ceva de nu mănîncă orice. De fapt, şi nouă oamenilor ni se vinde soia sub numele de carne sau produse din carne, da’ noi mîncăm ca proştii, iar pe vremurile „alea” ce mai înjuram că ne bagă soia-n salam!
                Altfel, „prinţesa” are o slăbiciune pentru varza fiartă (sarmale cu totul, dacă s-ar putea), pentru icre (preparate, din comerţ), cîrnaţi de oaie (deşi sînt iuţi) şi nu se dă în lături de la triunghiuri de brînză topită, caşcaval, un anume fel de parizer de pui, iar mai devreme nu m-a lăsat pînă nu i-am dat o unghie de slană cu tot cu şorici (şi n-a fost prima oară, a mîncat şi trei-patru bucăţele de slană la rînd, odată). Din păcate, alimentaţia mea e destul de limitată, altfel cine ştie ce alte pofte ar mai fi avut „prinţesa” Lily. 🙂
                Porumb fiert nu mănînc nici eu, decît sub formă de mămăligă, vara, deşi a ajuns şi asta amintire de vreo doi ani. Fasole mănînc extrem de rar şi n-am avut ocazia să mănînc cu ea alături dar nu se ştie niciodată. De multe ori am senzaţia că a fost om într-o viaţă anterioară extrem de recentă şi că încă are amintiri de atunci. Cînd o văd şi cum vrea să ia bucăţica de mîncare – orice-o fi aia – cu mînuţa, s-o ducă la gură…

                Apreciat de 1 persoană

  2. Suzana Miu zice:

    Cred ca mai lasasem un mesaj, dar a disparut sau am visat!
    Am vrut sa va urez o primavara frumoasa, inspirata, cu bucurii si sanatate!
    Adevarul este ca nu stiu ce inseamna niste pufosenii inspirate si nici nu vreau sa le dau idei! 😀
    Ca ma ameteste numai gandul…
    Cu mult drag!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.