Elucubraţie

Alambicatului concert care îţi e viaţă îi poţi acum adăuga, o dată pe an, câte o notă stranie, ca o narcisă printre maci. Fără nicio cheltuială. Nu trebuie să scoţi bănuţi din buzunar ca să te urci în maşina timpului, nu ţi se cere decât să laşi acasă orice obiect care conţine fier, singurul element interzis. Transportul său e evitat cu o deosebită grijă, fiindcă o eventuală magnetizare într-un timp căruia nu-i aparţine te-ar putea aduce pe o culme a neîntoarcerii – o coamă de deal fără teacă protectoare, înconjurată primejdiosul oraş în care timpul s-a oprit.

Nici nu porneşti bine, că şi auzi o voce anunţând următoarea staţie, cu peronul…

— Al dumneavoastră e pe 4 mai 1913, mi-a spus mie ghidul.

Şi am coborât ca să petrec câteva ore în ziua când s-a născut tata, având pentru o clipă impresia că pe cer e pictat chipul lui din copilărie, aşa cum i-l ştiu dintr-o poză veche…

Anunțuri

Despre Vero

Îmi place să scriu, dar e mai uşor (şi mai rentabil) să traduc ce-au scris alţii! :))
Acest articol a fost publicat în de-ale mele, elucubraţii și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Elucubraţie

  1. Suzana Miu zice:

    Nu ne impiedica nimeni sa visam ca se poate, ca o sa se intample si asta si ca trebuie sa se poata, pentru ca e pur si simplu nefiresc sa fie altfel!
    Un weekend excelent, draga Vero! ❤

    Apreciat de 1 persoană

  2. te-ai ”jucat” dar ai scris cu atâta sentiment aducând o notă specifică: dorul de cineva atât de drag! felicitări !

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s