Câte ceva despre vise – sau despre lipsa lor

Publicat pe Sâmbătă, 13 august, 2016 de Vero

Unii au tradus cartea, dar n-au visat niciodată glife, demoni şi bărbaţi cu turbane albe.

Unii nu visează niciodată nimic din cărţile pe care le traduc.

Visează doar (uneori) că mai au de făcut o traducere de care, cumva, uitaseră, şi nici măcar nu ştiu cum se cheamă cartea, dar ştiu că trebuie tradusă şi nu mai e timp, nu e timp, nu e timp…

Despre Vero

Îmi place să scriu, dar e mai uşor şi mai rentabil să traduc ce-au scris alţii.
Acest articol a fost publicat în de-ale mele, traducatori și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

13 răspunsuri la Câte ceva despre vise – sau despre lipsa lor

  1. Vienela zice:
    Duminică, 14 august, 2016 la 9:32 AM

    Visul a fost mult mai complex, dar am ales sa trec sub tacere faptul ca Arlen era indragostit de mine. 😀
    Nu stiu cum de se plang altii ca se plictisesc, in vreme ce noi ne plangem permanent ca nu avem timp… :)))

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
  2. Spunsieu zice:
    Duminică, 14 august, 2016 la 7:05 PM

    He, he, taman ce-am luat zilele trecute Omul pictat de acelasi autor…Pe urma am vazut ca e tradusa de tine. Dar nu-i vine randul imediat, vreau intai sa vad ce e cu o floare de loldilal care imi tot sarea in ochi la fiecare vizita pe site.

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
    • Vero zice:
      Duminică, 14 august, 2016 la 8:54 PM

      „Omul pictat” e prima carte din serie, „Suliţa Deşertului” e a doua.
      Sper că, după ce te lămureşti ce e cu floarea de loldilal, îmi spui dacă ţi-a plăcut sau nu mirosul. 🙂

      Apreciază

      Răspunde
      • Spunsieu zice:
        Luni, 15 august, 2016 la 12:32 PM

        Am vazut ca face parte dintr-o serie, iar eu sunt ciuca primelor volume. Am o gramada de serii incepute, incerc sa le si continui dar tot timpul achizitionez alte si alte carti bune care imi starnesc curiozitatea. Deocamdata am intrat cu totul in floarea de loldilal.

        Apreciat de 1 persoană

        Răspunde
        • Vero zice:
          Luni, 15 august, 2016 la 1:25 PM

          E bine dacă-ţi găseşti totuşi timp să le citeşti. Eu am achiziţionat o mulţime de cărţi care îşi aşteaptă rândul, neatinse. 😦 Sper să recuperez după ce ies la pensie. 😀
          Noroc că uneori sunt silită de împrejurări să mă apuc de citit, ca atunci când primesc de tradus al n-ulea roman dintr-o serie începută de altcineva – şi nu-mi iese ca lumea fără să am habar ce s-a întâmplat înainte. 🙂

          Apreciază

          Răspunde

  3. Pingback: Omul pictat, de Peter V. Brett | Iubesc Viaţa

  4. Suzana zice:
    Luni, 15 august, 2016 la 8:20 AM

    Se pare ca voi intra intr-o perioada de citit SF -uri.
    Spor la traduceri, Vero si nu te mai gandi la timp, ca oricum nu-l lungesti! 😀
    Sincer iti spun, cand nu ma mai uit la ceas parca altfel trec clipele…!

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
    • Vero zice:
      Luni, 15 august, 2016 la 9:04 AM

      Mulţumesc pentru urare, Suzana! Spor şi ţie – în toate!

      După părerea mea, clipele trec diferit în funcţie de ceea ce faci: de pildă, se târăsc ca melcul când aştepţi să înceapă ceva plăcut sau ceva care te scapă de o pavară şi aleargă nebuneşte când ai de terminat urgent ceva, când eşti deja în întârziere cu ceva. 😀

      Apreciat de 1 persoană

      Răspunde
  5. Zina zice:
    Joi, 18 august, 2016 la 10:27 AM

    Oh! De câte ori am vise ca acela descris de tine, Vero…

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.