Dacă, dintr-un motiv sau altul, traducerea unei serii de romane începută de mine e continuată de altcineva, nu consider că editura respectivă mi-a luat-o – în sensul că a luat ceva care îmi aparţinea. Editura e cea care a cumpărat dreptul de difuzare a seriei în limba română şi nu e obligată să dea nimănui socoteală în privinţa modului în care îşi alege traducătorii. Şi nici nu trebuie să-şi schimbe planul editorial ca să stea după fundul meu.
Iar spunând că nu ştiu cine va traduce următorul roman dintr-o serie pe care-am început s-o traduc eu n-am vrut niciodată să spun că există vreun precedent, că la editura respectivă ce încep eu e în mod frecvent terminat de alţii. Am vrut să spun doar că, din motivele menţionate în paragraful anterior, nu sunt la curent cu planurile editurilor în acest sens.
Iar Grişka vrea să spună că de-acum înainte o să-mi monitorizeze cu stricteţe articolele de pe bloguri, postările de pe facebook şi comentariile de pe tarlalele altora (deja mi-a şters, ascuns sau modificat o parte dintre ele, pe unde a putut). Fiindcă are mai multă minte decât mine! 😛 
VERONICISME 
Pingback: mistborn (prin ceața lui sanderson ) - psi-words
Pingback: Cărți pe bandă rulantă | Iubesc Viaţa