Peste putere sau Tot de-ale mele – arhivele lunii aprilie 2015

S-ar părea că îmi este peste putere să m-abţin de la blogărit.

Îmi e peste putere să-l ţin pe Grişka departe de laptop.

Cu alte cuvinte, linkurile către isprăvile mele din blogosfera lunii aprilie sunt mai jos:

Şi tot peste putere s-ar putea să-mi fie şi să termin tot ce-am început să scriu. Luna asta, făcând ordine, am găsit ceva început, cred, acum vreo 20 de ani. Şi mi-a fost peste putere să transcriu, aşa că am scanat cele 8 pagini descoperite, de care uitasem cu desăvârşire:

nu ştiu dacă va urma…


Pe tema „peste putere” au mai scris sau vor mai scrie şi alţii.  Îi găsiţi pe toţi aici, într-un tabel.

Anunțuri

Despre Vero

Îmi place să scriu, dar e mai uşor (şi mai rentabil) să traduc ce-au scris alţii! :))
Acest articol a fost publicat în amintiri, de pe blogurile mele, de-ale mele, despre lume şi viaţă :P, elucubraţii și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

12 răspunsuri la Peste putere sau Tot de-ale mele – arhivele lunii aprilie 2015

  1. Spumoasă! Delicioasă!…
    Un roman se citeşte în câteva zile… atunci când nu-l laşi din mână, o piesă de teatru în câteva ore. Probabil că şi timpul în care sunt scrise cele de mai sus păstrază aceleaşi proporţii. Aşa că, după ce termini traducerea la care lucrezi, într-un moment de răgaz, termini piesa aceasta. 😀 Apoi i-o trimiţi Almei s-o pună în scenă. 😀
    Şi mă inviţi la premieră, că doar am pus şi eu umărul la… transcriere. (Sper să fi ajuns cu bine pe fb.)

    Apreciat de 1 persoană

  2. cita zice:

    Tot ce am citit aici este … pe sufletul meu! – daca intelegi ce vreau sa zic!
    Ma simt mereu onorata sa fiu intr-o oarecare legatura cu tine. Ce vremuri traim, de una ca tine se risipeste in traduceri? Si ce faci tu printre noi, profanenii bloggeri? Ma tot minunez!
    Sa-ti deschida Domnul caile!

    Apreciat de 1 persoană

    • Vero zice:

      Îţi mulţumesc urarea de bine şi pentru părerea ta bună despre mine. 🙂
      Beleaua e că n-o împărtăşeşte prea multă lume, sau, chiar dac-o face, ţine secret 😆

      Traducerile sunt un mod de a scoate bani făcând ceva care-mi place – deşi înseamnă foarte multă muncă. Din ce scriu eu n-aş putea să trăiesc. (Sper c-o să pot trăi din pensie, dar mai am de aşteptat trei ani ca s-o primesc nediminuată.)

      Iar blogurile sunt în loc de ieşire în lume. Îmi petrec foarte mult timp singură cu motanul – el doarme, eu traduc 🙂

      Apreciază

  3. Zina zice:

    Nu înțeleg de ce ar trebui să te abții de la bloggerit, în condițiile în care ție îți place să scrii, iar nouă ne place să citim ce scrii tu ! 😀

    Apreciat de 1 persoană

    • Vero zice:

      😆
      Dacă aş fi o creatură raţională, care-şi poate face un program şi îl poate respecta, care zice: „pentru blogărit am o oră pe zi, sau 3 ore din trei în trei zile”, n-ar trebui.
      Dar mie mi se năzare brusc să scriu ceva, mă opresc la jumătatea unei fraze traduse şi ţop! pe blog. Şi azi aşa, mâine aşa, îmi spun că nu e bai, măresc porţia de pagini traduse pe zi, până când porţia aia se măreşte atât de mult încât devine imposibil de înghiţit, şi întârzii cu traducerea, întârzii şi cu traducerea următoare, care era deja planificată, mai mult şi tot mai mult, fiindcă întreruperile pentru bloguri (şi pentru mai te miri ce, recunosc) continuă, şi mă tem că, după atâtea întârzieri, n-o să mai îmi dea nimeni de tradus, şi eu trăiesc din traduceri, nu din blogărit.
      Plus că, dacă n-aş scrie pe bloguri, aş avea timp să termin măcar o parte din ce-am început să scriu, poate mi-ar ieşi şi mie un roman, pentru că mi-ar plăcea să scriu un roman, dar, eh, nu se scrie singur, şi nu mai sunt tânără, nu mai am toată viaţa înainte pentru scris…
      Iar voi, cei cărora vă place ce scriu eu, uite câţi sunteţi, aici, pe cel mai citit (sau, mai corect, vizitat) dintre blogurile mele:

      Apreciat de 1 persoană

  4. Radulescu Dorina zice:

    Am incercat sa regasesc personaje reale de la ROM… sau „orice asemanare cu persoane reale este pur intamplatoare”?

    Apreciat de 1 persoană

    • Vero zice:

      N-am luat drept model personaje reale, nu în totalitate, doar câte un amănunt de la unul, de la altul… Plus ROM-ul, mentalităţile, moravurile – nu neapărat numai din fabrică…
      De exemplu, expresia „de când e cinci mai mare decât şapte” a auzit-o Mirciulică, nu mai ştiu la cine, iar cu şosetelele din picioare (de fapt numai cu una) am şters eu, la un moment dat, praful de pe noptieră, în ultima clipă, când a venit maseuza să-mi trateze jumătatea la domiciliu 😀

      Apreciază

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s