Uneori îmi iese şi câte-o traducere în versuri care se-ntâmplă să-mi placă. La categoria asta, cea către care vă trimit stă, de ani buni, pe locul întâi.
Nicolas Poussin: Peisaj cu Orfeu şi Euridice (1648) – preluat din Wikipedia
Întunecat e râul, e sticlos.
Bulbuci de aer înfloresc, rotund,
Mânaţi peste ţărâna de pe fund,
Durerea-ndoaie crengi de chiparos.
.
Ne-atinge pleata apa vijelioasă
Când scoatem cap cu buze vineţi, moi,
Cu-n ochi prelins în lacrimi de puroi,
În râul negru ţintuit de spini.
.
Cântaţi, surori, cu voce tânguioasă,
Dulce ca mierea, pentr-un vrej fetid,
Loviţi în craniul sec, sărut candid
Puneţi pe-obrajii lui de lepră plini.
din
The Year’s Best Fantasy And Horror (volumul II)
Nemira, mai 2009
.
Redistribuire 🙂
Astăzi, 2 octombrie 2011, cea mai reuşită dintre traducerile mele în versuri merge la Life in Pictures.
VERONICISME 