Jurnal de traducătoare trădătoare/zurlie

Ultima parte a titlului e inspirată de aici, cu mulţumiri pentru Mădă Oprea, care mi-a pus articolul sub nas, adică pe peretele feisbucălat:🙂  Prima parte şi structura îs, în schimb, de aici (cu menţiunea că VeroJurnal e un blog pe care-l paşte vărsarea articolelor în Veronicismele pe care le aveţi în faţă, urmată de ştergere de pe suprafaţa blogosferei, sau măcar de punere pe chituci).

Bun, acestea fiind zise, adică prezentările odată făcute (presupunând că aţi avut curiozitatea să daţi clic pe linkuri), să trecem la subiect:

Azi, 12 iunie 2014, orele 11 antemeridian trecute fix (ora Bucureştiului), afară, în grădină pe balcon, în casă, în bucătărie, pe măsuţa din sufragerie şi pe laptopul personal (care se cere schimbat😦 ) domneşte The Way of Kings, cu poza lui Brandon Sanderson pe coperta trei, ascunsă de un… tenculeţ de foi care încă-şi mai aşteaptă traducerea.

Deci e clar ce carte citesc zilele astea; cât despre muzica pe care-o ascult care-mi huruie-n cap, e, fireşte, Dawnchant.😛

Iar îmbrăcată sunt, eh, în niciun caz cu o Shardplate, fie şi numai fiindcă traducătoarea de serviciu – care se holbează la mine ca proasta ori de câte ori mă uit în oglindă – încă n-a stabilit cum se cheamă, în limba dumisale maternă, acest obiect vestimentar.

Ce mai „meşteresc? Ei, aici e buba! Ia, traduc o notă de final [1], pe care-o citez mai jos, că tot se cere un citat preferat, care bântuie prin cap:

“Above silence, the illuminating storms—dying storms— illuminate the silence above.”
The above sample is noteworthy as it is a ketek, a complex form of holy Vorin poem. The ketek not only reads the same forward and backward (allowing for alteration of verb forms) but is also divisible into five distinct smaller sections, each of which makes a complete thought.
The complete poem must form a sentence that is grammatically correct and (theoretically) poignant in meaning.

Vă spun şi cum am tradus-o, azi-noapte – sau azi-dimineaţă, că limba mare a ceasului se ţinea scai de cifra patru:

„Oricând deasupra tăcerii, iluminatoarele furtuni – muribundele furtuni – iluminează tăcerea, deasupra oricând.”

Citatul de mai sus merită consemnat pentru că este un ketek, o formă complexă de poezie vorină sacră. Ketekul nu numai că se citeşte la fel, atât de la  început către sfârşit cât şi de la sfârşit către început (fiind permisă modificarea formei cuvintelor prin conjugare şi declinare), ci, totodată, se poate scinda în cinci părţi distincte mai mici, fiecare dintre acestea fiind o cugetare complexă.
Întreaga poezie trebuie să alcătuiască o singură frază, corectă din punct de vedere gramatical, care are (teoretic) o semnificaţie subtilă.

Nu mă îndoiesc că mi-aţi remarcat trădarea din paranteză, plus oricând-ul scos din burtă, dar, m-am gândit eu, dacă redactorul va fi în stare să mă corecteze şi să scoată ceva acceptabil modificând doar forma verbelor, o să-mi scot în faţa lui, cu tot respectul real, pălăria imaginară (că nu port decât căciulă sau şapcă, şi asta nu la peste douăzeci de grade Celsius…).

Şi, când să mă duc mulţumită la culcare, în cap mi-a sunat violent alarma! Mi-am adus brusc aminte de titlurile celor cinci părţi ale cărţii, le-am căutat, şi, vai! pot fi considerate cele cinci părţi ale ketek-ului citat😦

Part One: Above Silence
Part Two: The Illuminating Storms
Part Three: Dying
Part Four: Storm’s Illumination
Part Five: The Silence Above

Şi eu cum le-am tradus? Eh? Uite-aşa:

Partea întâi: Mai presus de tăcere
Partea a doua: Furtunile iluminatoare
Partea a treia: În pragul morţii
Partea a patra: Iluminarea furtunii
Partea a cincea: Tăcerea de deasupra

Şi iese ketek-ul dacă le pun cap la cap? Iese… joi… după Miercurea Ciuc😛:mrgreen:

Aşa că, în loc să mă culc, am luat la răsfoit o traducere în limba spaniolă, descoperită pe net. Şi, iaca, asta am găsit:

Titlurile celor cinci părţi:

I- Silencio Arriba
II – Las tormentas iluminadoras
III – Morir
IV – La iluminacion de la tormenta
V – El silencio de la tormenta

Ketek-ul:

«Arriba silencio, las tormentas iluminadoras —tormentas moribundas— iluminan el silencio de arriba.»

Vasăzică, traducătorul ăsta a trădat/trişat binişor. Dar eu ce fac?

Adică ce am făcut. Azi, cum am deschis laptopul, am trecut la modificări:

Titlurile celor cinci părţi:

Partea întâi: Deasupra tăcerii
Partea a doua: Iluminatoarele furtuni
Partea a treia: Murire
Partea a patra: Iluminarea furtunii
Partea a cincea: Tăcere deasupra

Ketek-ul:

„Deasupra tăcerii, iluminatoarele furtuni – murinde furtuni – iluminează tăcerea, deasupra.”

Merge? Nu merge? Nu s-a stabilit încă!:mrgreen:
Puteţi – dacă vreţi – să vă daţi cu părerea, e loc în comentarii pentru sugestii, reclamaţii etc şamd…

Şi, în oarecum altă ordine de idei, de ce e tăcere deasupra? Poate pentru că (atenţie, citez ultimul paragraf din ultimul capitol; dacă n-aţi citit povestea, poate n-ar strica să vă opriţi aici cu lectura acestui articol):

„I  am… I was… God. The one you call the Almighty, the creator of mankind.” The figure closed his eyes. „And now I am dead. Odium has killed me. I am sorry.”

Vă-ntrebaţi cine e Odium? Şi eu. Pentru că, nu, nu scrie-n carte. Dar scrie în wikipedia:

Odium is one of the sixteen Shards of Adonalsium and one of the three located on Roshar.

Şi ce sunt Shards of Adonalsium? Curioşii pot da clic pe link, care tot la wikipedia duce…

Şi, nu, în shardplate şi shardblade nu sunt shards of Adonalsium, cum am crezut eu la început😛.  O spune autorul într-un interviu (şi oarece cititori care-au parcurs şi a doua carte, pe oarece forumuri). Iar eu am învăţat (sper) să nu mai trag concluzii pripite.

Aşa că, pentru săptămâna viitoare, am plănuit să citesc Words of Radiance şi să găsesc în sfârşit o traducere pentru shardplate, shardblade & comp. Şi le sunt recunoscătoare membrilor clubului psi (şi mai ales Kadiei) pentru numeroasele sugestii🙂

Am şi o fotografie preferată (un printscreen al tabelului celor nouă – din şaisprezece – shards cunoscute, aflat tot în wikipedia):

Şi mă gândesc că următoarea filă din acest jurnal va fi scrisă când voi ajunge să-mi bat capul cu următoarea traducere.🙂


[1] Nu, n-am ajuns cu traducerea la sfârşit, dar, de la jumătate încolo, m-am apucat de tradus pe sărite, fapt care nu prezintă niciun inconvenient dacă şi după ce citeşti cartea, mai ales că romanul în cauză are unu, două, trei, patru – ba chiar cinci – fire narative, plus oarece interludii, până una-alta (adică înainte de lectura celui de-al doilea volum din serie) relativ de sine stătătoare.

About Vero

Îmi place să scriu, dar e mai uşor (şi mai rentabil) să traduc ce-au scris alţii! :))
Acest articol a fost publicat în despre mine, Help me! Please!, lumea cărţilor, Traduceri, traducatori, etc și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la Jurnal de traducătoare trădătoare/zurlie

  1. psi spune:

    1.jurnal de mâţ: am chiulit ieri (dar am motive seroase) de la studiu.
    2. recuperez azi cititul să văd cum stai cu traducerea. as i promised…
    3. în loc de murire…. eu aş pune murind sau muritoare…
    4. zău aşa… eu ador cum sună pelerină shard, sabie shard… 🙄
    5. treci la tradus şi lasă blogurile.

    Apreciat de 1 persoană

  2. Vienela spune:

    Uite o meserie care mi-ar fi scos peri albi inca de foarte tanara, dar care, cu certitudine, mi-ar fi adus si nenumarate bucurii. Cred ca este de preferat sa scoti „din burta” unele cuvinte, pentru a da textului forma poetica cea mai potrivita…🙂

    Apreciază

    • Vero spune:

      Da, trebuie să scoţi câte câte ceva „din burtă”, să faci diverse adaptări. O traducere foarte fidelă e, de obicei, o traducere proastă🙂

      Eu m-am apucat de tradus când aveam deja destui peri albi. (Aveam şi mai mulţi „anişori” decât spuneai că vei împlini în curând, deci, dacă vrei să-ncerci meseria asta, nu e timpul pierdut!🙂 )

      Apreciază

      • Vienela spune:

        Pe langa pasiune, cred ca este nevoie si de ceva diplome, nu? Cine ar avea incredere sa dea la tradus carti unui om care nu are studii de specialitate?🙂

        Apreciază

        • Vero spune:

          Eu n-am nici diplome, nici studii de specialitate🙂 Am învăţat engleza la şcoală (4 ani în şcoala generală, 4 în liceu şi 1 la facultate – axat pe termeni tehnici). Dar, pentru traduceri literare, nu e nevoie decât să-i placă editurii cum traduci – de obicei se dă un test. Am povestit aici, pe scurt, cum am ajuns eu traducătoare. Şi mai cunosc traducători (buni) care n-au făcut filologia.

          Apreciază

          • Vienela spune:

            Cred ca mai citisem undeva ca nu asta iti este meseria (in acte), dar mi-a intrat pe o ureche si mi-a iesit pe alta.🙂 Pe langa mult talent si rabdare, consider ca ai avut si un strop de noroc. Cum sa marchezi ca spam un mail atat de important, cum sa iti treaca prin cap, dupa mult timp, sa te uiti la adresele blocate, cum sa trimiti inca un mail important la spam, si totusi sa nu ratezi ocaziile… ? :)))) Te invidiez…🙂

            Apreciat de 1 persoană

            • Vero spune:

              Întotdeauna e nevoie de un strop de noroc🙂
              Ştii cum se spune, dacă vrea Dumnezeu, lucrurile se înlănţuie în mod favorabil.

              Ca fapt divers, când am povestit la serviciu că m-am apucat de tradus şi lucrez la o carte pentru RAO, colegii nu m-au crezut. „Fugi de-aici, Mirciuleaso”, mi-a zis unul dintre ei, „de unde până unde să-ţi dea ţie RAO de tradus?”😀

              Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s