Dintr-una-ntr-alta (perlele mele – 7)

Cotrobăind prin arhivele jupânului Google cu speranţa c-o să mă prind dacă în mult-e-dulce-şi-frumoasă-limba-ce-o-vorbim se foloseşte au ba pe scară largă expresia „întâlnire oarbă”, am citit, aici, o poveste, ca să zic aşa, hazoasă şi haioasă, oarecum în ton cu tema cărţii pe care am terminat-o – în sfârşit! – de tradus. Vorba vine că am terminat-o! 😛 Azi încă o mai recitesc şi mă-ngrozesc de relativ multele tâmpenii pe care le-am comis. Poate nu ştiaţi că „survey” înseamnă „a supravieţui”? Ei bine, probabil că pe la 2-3 noaptea, când mai mult dormeam decât traduceam, creierul meu a constatat, de capul lui, că aceste două cuvinte, survey-supravieţui, au oarece semne grafice comune, şi asta i-a fost de-ajuns!

Concluzia: sunt prea bătrână ca să mai traduc chestii care nu-mi plac. Aşa că, de acum înainte, adio cărţi de dezvoltare personală – cu excepţia cazului că voi avea de ales între a traduce aşa ceva sau a muri de foame! Şi cred că sumbra perspectivă tradu-orice-sau-flămânzeşte deja se exclude; de o lună şi jumătate, îndeplinesc condiţiile necesare şi suficiente pentru a trăi pe banii statului, dintr-o pensie anticipată (parcă aşa se cheamă). E drept că ar fi jumate şi un pic din pensia întreagă (care, mă tem, nu se va ridica nicidecum la o sumă fabuloasă), dar… Ei bine, ceva înseamnă totuşi mai mult decât nimic. Ca să nu mai spun că, până una alta, mai am deja patru traduceri neatacate în sertar (niciuna de dezvoltare personală şi două cu termenul de predare deja amânat, ca urmare a catastrofei cu care încă mă mai lupt); sau aş putea zice chiar cinci traduceri, presupunând că ultimii campioni de pe lista datornicilor mei (deocamdată nu spui cine este şi [nu ştiu] ce vrea [de fapt] ei) se gândesc să-mi mai şi plătească – măcar vreo două rate din datorie… 😉

Publicitate