Ar fi într-adevăr foarte frumos, însă un singur lucru e sigur: nu locuiesc într-un asemenea loc!
Nu-mi rămâne decât să aştept pensia, cu speranţa c-o să fie suficient de mare ca să pot trăi, oricât de modest, numai din ea, având timp berechet pentru scris…
.
Michael Hăulică îşi spune părerea în articolul intitulat „Romane pe scurt” din Dilemateca nr.76 (septembrie 2012) – apărută în numărul din 28 septembrie al Dilemei Vechi.
Iar eu citez, fireşte :), ceea ce mi-a picat cel mai bine:
„Ana-Veronica Mircea ar merita să trăiască într-un loc unde un editor, doar citind „Sfinte Dumnezeule!“, „Ghinion“ şi „Rîpa amăgirilor“, să-i poată oferi un contract pentru trei romane pe care să le scrie plecînd de la ele, contractul permiţîndu-i să trăiască doi-trei ani, cît să le scrie. „
VERONICISME 
Bravo, Hăulică! 🙂 Din păcate suntem la mâna unor editori care-şi dobândesc postu’ pus la bătaie pe eJobs, dar dat pe pile, c-aşa-i la noi!
ApreciazăApreciază
Şi, tot din păcate, românii noştri nu se omoară cu cititul… 😦
ApreciazăApreciază