Redattore traditore

Nu le am cu limba italiană, nu ştiu cât de bine am nimerit-o cu titlul, dar să trecem la subiect, adică să luăm prima frază din romanul Gheaţa de Foc (Fire Ice) de Clive Cussler & Paul Kemprecos.

– în engleză:
The dense fog rolled into the harbor late in the afternoon, nudged by a sudden change in wind direction.

– în traducerea mea:
Ceaţa deasă se rostogoli în port către seară, înghiontită de o schimbare neaşteptată a direcţiei vântului.

– în versiunea tipărită:
În târziul după-amiezii, ceaţa deasă se rostogoli în port către seară, înghiontită de o schimbare neaşteptată a direcţiei vântului.

Presupun că redactorul a vrut să facă traducerea mai poetică şi să respecte cu fidelitate originalul, numai că a uitat să-l şteargă pe „către seară”! 😛

Anunțuri

Despre Vero

Îmi place să scriu, dar e mai uşor (şi mai rentabil) să traduc ce-au scris alţii! :))
Acest articol a fost publicat în lumea cărţilor, nemulţumiri, Traduceri, traducatori, etc și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

16 răspunsuri la Redattore traditore

  1. Pingback: Trafic cu Hituri (runda 62) « Teo Negură

  2. Sau a folosit un translator electronic la care a mai facut adaugiri?

    Apreciază

    • Vero zice:

      🙂 „Târziul după-amiezii” te poate duce cu gândul şi la un translator electronic, dar eu zic că aici e vorba doar de un tip (am înţeles că e un bărbat, dar nu sunt sigură – colaborarea traducător-redactor e inexistentă, ceea ce mi se pare total aiurea) pe care, cum se spune, îl chinuie talentul – dar nu şi meticulozitatea. Şi, ca urmare, cartea debutează cu un drăguţ de pleonasm, apărut sub semnătura mea, deşi nu-mi aparţine. Sper să nu mai fie şi altele (n-am nici timp, nici chef să recitesc traducerea, în versiunea tipărită, din scoarţă-n scoarţă).

      Apreciază

      • Shauki zice:

        Da, mi se pare cea mai aiurea chestie la RAO – sa nu treaca redactorul pe pagina de copyright. Este, probabil, singura editura mare care nu procedeaza asa. Lasand la o parte faptul ca dupa ce predam traducerile, nu exista niciun fel de colaborare. Eu cred ca cel mai bine ar fi sa ni se dea si noua, traducatorilor, PDF-ul final care urmeaza sa intre tipar, sa mai aruncam si noi un ochi peste el, poate mai zarim greseli, chestii ce au fost modificate si nu trebuia etc. Ma rog, vise…

        Apreciază

        • Vero zice:

          Nu sunt chiar vise, eu chiar aşa am lucrat la început, când luam traducerile de la RAO prin intermediul lui Vlad T. Popescu (contractele mele erau cu firma lui). Îmi trimitea întotdeauna (în fine, cu rare excepţii, când era presat de timp) textul redactat, ca să-l citesc şi să mai fac eventuale modificări – şi abia apoi îl trimitea la RAO, sub forma pentru tipar.

          Apreciază

  3. voicunike zice:

    Tushica esti norocoasa, ai gasit un redactor care este poet , io stiu vreo citiva care sunt certati cu limba romana, iaca ase ca da bine si salaru’ merge, ca d’ai dracu! 🙂

    Apreciază

  4. Lady Io zice:

    Eu nu stiu cum functioneaza treaba asta cu traducerile, observ ca a reformulat (prost, asta e alta discutie) ceea ce tu exprimasei foarte clar. Nu prea inteleg care este scopul…

    Apreciază

    • Vero zice:

      De la editură mi s-a spus că e un redactor care „nu poate fi convins să nu intervină excesiv în text” – dar problema o să dispară, fiindcă o să plece de la ei 😛
      Normal ar fi să modifice numai în cazul când traducerea e greşită sau nu sună bine.

      Apreciază

  5. Umberto Eco: „Noi, redactorii de carte, n-ar trebui să fim îngropaţi în pământ sfinţit…”

    Apreciază

  6. Pingback: Debandada din ortografie | VERONICISME

  7. Kadia zice:

    Mie imi place cand publici genul asta de exemple, cel putin asa aflu si eu ca uneori nu traducatorul e de vina atunci cand citesc de doua ori o fraza ca sa pricep ceva si sfarsesc cautand originalul ca sa ma lamuresc daca e cartea de vina ca nu-mi place sau traducerea 😀

    Apreciază

    • Vero zice:

      Peste exemplul ăsta am dat fiindcă era chiar la început – n-am niciodată nici timp, nici răbdare să-mi recitesc traducerile în versiunea tipărită.
      Dar, răsfoind, am constatat că există o serie de redactorii pe care, cum s-ar zice, „îi chinuie talentul” , ţin neapărat să-ţi înlocuiască ţie cuvintele cu sinonime – adică de ce să lase „superb” dacă lui îi place mai mult „splendid”, sau viceversa? Iar alţii, dimpotrivă, citesc probabil câteva pagini, trag concluzia că traducătorul e bun şi nu mai verifică restul. Aşa se face pesemne că, într-o carte, am scris din greşeală „blog” în loc de „glob”, şi „blog” a rămas, n-a băgat de seamă nici redactorul, nici corectorul! 😛

      Apreciază

  8. Pingback: Trec zilele-n goană – depresie | verojurnal

  9. Pingback: Redattore traditore (2) | VERONICISME

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s