Un bob zăbavă (elucubraţie cu 12 zombi şi 12 cuvinte impuse)

Nu ştiu prea bine cum e chestia asta cu duzina de cuvinte, despre care am citit aici şi aici, şi nici n-am mai intrat vreodată pe blogul lui papagigli, dar m-am distrat scriind la repezeală trăsnaia mai jos, în care am inclus cele 12 cuvinte impuse (acareturi, acum, aiurea, america, atunci, ciclu, greşesc, încăpăţânaţi, meteoriţi, palpabile, povestea, schiţele), încercând în acelaşi timp să văd cum e când scrii câte ceva despre zombi:

Aş fi vrut să vă spun acum povestea, ştiţi, povestea aia despre America, din care sunt inspirate schiţele lui Xavier, ultimele lui schiţe în cărbune. Doamne, ce tip, Xavier ăsta! Unul dintre cei mai încăpăţânaţi oameni pe care i-am întâlnit vreodată, aici sau aiurea. Poate-o să spuneţi că greşesc amânând istorisirea, dar, ştiţi, necazurile sunt uneori atât de palpabile încât ne-mpiedică să facem ceea ce ne-ar fi pe plac. Cum aş putea rămâne la gura sobei, spunându-vă cum a fost atunci, în zilele ploii de meteoriţi din New Orleans, când sunt prins într-un afurisit de ciclu al belelelor?! Trebuie scap întâi de rele! Aşa că un bob zăbavă, copii, până-mpuşc duzina aia de zombi, ticăloşii de zombi urduroşi care-au dat buzna să-mi fure tot ce am prin acareturi!