Obsesia zilei

E o strofă; 4 versuri care mi-au venit în minte – de unde până unde? – când mă duceam la dentist 😛

Limba noastră-i limbă sfîntă,
Limba vechilor cazanii,
Care-o plîng şi care-o cîntă
Pe la vatra lor ţăranii.

Anunțuri

Despre Vero

Îmi place să scriu, dar e mai uşor (şi mai rentabil) să traduc ce-au scris alţii! :))
Acest articol a fost publicat în ciudăţenii, de-ale mele și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Obsesia zilei

  1. Cristian zice:

    Sincer super relaxantă melodia, chiar îmi place….
    recunosc că nici nu am mai auzito până acuma …
    După 10 ore de lucru la normă… pot zice că te pune la somn 99% :))

    Apreciază

  2. „Limba noastră-i o comoară
    în adâncuri înfundată,
    un şirag de piatră rară,
    pe moşie revărsată.

    Limba noastră-i foc ce arde,
    dintr-un neam ce, fără veste,
    s-a trezit din somn de moarte,
    ca viteazul din poveste….”

    Parcă aşa era, nu? Am citat din memorie. 🙂
    Gata, m-am verificat şi cu cântecul. N-am greşit. 🙂

    Poate ar trebui să citim mai des poezia asta.

    Am o curiozitate: de ce tocmai când te duceai la dentist? 🙂

    Apreciază

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s