Acum trei ani…

Acum trei ani, pe la ora prânzului, am „înfiat” motanul. O operaţiune pentru care n-a fost nevoie de nici o formalitate, dar care ne-a dat ceva bătaie de cap…

N-are ochi albaştri – bliţul a fost de vină. Dar acum mi-e greu să cred c-a fost vreodată atât de mic! 🙂

Anunțuri

Despre Vero

Îmi place să scriu, dar e mai uşor (şi mai rentabil) să traduc ce-au scris alţii! :))
Acest articol a fost publicat în amintiri, de-ale mele, despre lume şi viaţă :P, din tot sufletul și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

21 de răspunsuri la Acum trei ani…

  1. Pingback: Aniversare « Mustăţi lungi, gheare lungi

  2. Stefana zice:

    Tare mi-ar placea si mie un animalut. Mai degraba un caine decat un pisoi. Dar ar fi chinuit la bloc, saracul.

    Apreciază

    • Vero zice:

      Şi eu mă gândesc uneori că motanul meu e chinuit fiindcă stă numai în apartament. Dar ce să fac, numai atât am putut să-i ofer – stăpânul micii magazii unde se aciuiase voia să-l otrăvească, fiindcă nu se dădea dus de-acolo.
      În plus, am văzut atât de multe pisici vagaboande jigărite, murdare, cu blana hărtănită, pline de răni, chioare… Chiar şi pisicile socrilor mei, care stau la ţară, nu au o speranţă prea mare de viaţă: mor otrăvite, călcate de maşini, bătute de vecini… E adevărat că sunt bătute când sunt prinse la furat, dar un om cu scaun la cap, care locuieşte la ţară, unde mâţele umblă de când lumea în voie, ar trebui să ştie că nu trebuie să-şi lase mâncarea sau proviziile la îndemâna lor 😦

      Apreciază

  3. to-morrow zice:

    Griska are o stapana iubitoare, are si blog… Cam rasfatat 🙂

    Apreciază

  4. to-morrow zice:

    Oau! Pai atunci este de doua ori mai rasfatat! Cred ca isi pune deja intrebari – la care din stapani sa se duca sa ceara ceva sau sa fie mangaiat? Greeeeu.

    Apreciază

  5. Missouri Kitty zice:

    Bine v-am găsit!
    Mă numesc Missouri şi sunt o pisică de familie bună. Aş dori să-l cunosc pe motanul cu mustăţi lungi, pare un gentleman.
    Dacă este curios la rândul său, mă poate găsi pe blogul meu la adresa: http://jurnalulmissouri.blogspot.com/
    Miau, răsfăţatule!

    Apreciază

  6. Shauki zice:

    Vero, uite ce-am gasit: http://www.thehungergames.co.uk/download/catching_fire_sample_chapter.pdf – primul capitol din CATCHING FIRE! 🙂 😀

    Apreciază

  7. Vania zice:

    Nataşa are doi ani şi trei luni. Acum, mă presează s-o las la comp, ca să intre pe Hi5. Nu ştiu exact ce urmăreşte…

    Apreciază

  8. Vero zice:

    Pisicile par deosebit de atrase de computere – probabil din cauza mouse-lui! 😈

    Apreciază

  9. Pingback: După o seară de chef « Nataşa

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s