Ecouri…

… nu pot sa ma concentrez la texte citite cu voce tare.

Asta o spune Jen, aici.

Acum nici eu nu mă pot concentra asupra textelor citite cu voce tare, îmi zboară gândul la orice altceva, ceea ce nu se întâmpla in copilărie, când îmi citea mama… E drept că de atunci nu mi-a mai citit nimeni, cu glas tare, nici o poveste/povestire. N-am ajuns niciodată la un cenaclu şi e puţin probabil să ajung de-acum înainte la vreunul – îmi place să mă foiesc pe Internet, dar nu şi printre oameni în carne şi oase, şi îmi place să scriu, dar nu-mi place să vorbesc… 😀

*

Invitatul de onoare, Cristian Tudor Popescu, ne-a spus de la inceput ca el nu foloseste calculatorul, daramite internetul…

Şi asta o povesteşte tot Jen, în acelaşi loc.

Nu reuşesc să-i înţeleg pe cei care resping calculatorul şi Internetul. Cred că mie mi-au ieşit ochii din cap, ca la desene animate, când am văzut prima dată un PC la care puteam avea acces. Era unul singur, într-un birou cu vreo douăzeci de oameni, şi am făcut pe dracu-n patru – aşa cum nu m-aş fi crezut în stare – ca să pot sta în faţa lui mult mai mult decât alţii. Iar ca să-mi cumpăr primul calculator am renunţat la un concediu la mare şi la obiceiul de a achiziţiona toate cărţile SF pe care le vedeam pe tarabe (ceea ce, într-un fel, mi-a liniştit bărbatul, care tocmai ajunsese la concluzia că sunt dependentă de SF, o dependenţă fără leac… 😀 )

 

MENŢIUNE ULTERIOARĂ:

Ţin să precizez că rândurile de mai sus nu sunt comentarii despre şedinţa cenaclului SF Prospectart, aşa cum se afirmă aici. Sunt doar nişte… ecouri stârnite în mintea mea de relatarea lui Jen despre întrunirea cenaclului în cauză, ecouri care, după cum se poate vedea, nu vorbesc despre cenaclu, ci despre mine însămi 🙂

Anunțuri

Despre Vero

Îmi place să scriu, dar e mai uşor (şi mai rentabil) să traduc ce-au scris alţii! :))
Acest articol a fost publicat în de-ale mele și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

13 răspunsuri la Ecouri…

  1. bebe zice:

    Jen{Ioana}are ca de obicei dreptate!Daca pina si o gloaba batrina ca mine ,care isi prinde degetele in tastatura,se zbate sa invete cit poate din ale calculatorului{ca sa nu ramin singur pe lume}!!!

    Apreciază

  2. bujold zice:

    Pe de alta parte, daca ne ascundem intr-un turn de fildes, si citez: „N-am ajuns niciodată la un cenaclu şi e puţin probabil să ajung de-acum înainte la vreunul – îmi place să mă foiesc pe Internet, dar nu şi printre oameni în carne şi oase, şi îmi place să scriu, dar nu-mi place să vorbesc…”, s-ar putea sa nu am habar despre ce vor cititorii de la mine. Lipsa contactului uman depersonalizeaza comunicatia si-o faca mai putin credibila. Apar dispute nefiresti, se trag concluzii gresite, se intelege altceva din ceea ce spui. Imi pare rau.
    Idea Scietatii este tocmai contactul direct cu cititorul, discutarea textului, inainte de aparitie, inclusiv al celui tradus, aducerea in fata publicului a materialului finisat, nu brut. Un cenaclu asta face, asa cum spunea CTP, indiferent daca manuieste un calculator, sau nu, :” Cenaclul nu poate da gres”. La cata maculatura apare, daca ne gandim la cultura si arta doar ca la ceva ce produce bani si nu ca la ceva ce produce bani dar si imbogateste sufletul celor ce citesc, vizioneaza, admira, cred ca gresim fundamental cu privire la rolul artei si al culturii.
    Eu reiterez invitatia de a veni la sedintele de Cenaclu si de Societate. Prima sedinta a Societatii, sambata 9 mai, la ora 11, la Bebe. Urmatoarea, sambata, 23 mai, ora 15, la Marian, in fapt nu o sedinta de Societate, ci o intalnire sf-ista.
    Urmatoarea sedinta de Cenaclu, joi 28 mai, ora 18 la Observatorul Astronomic, „Amiral V.A.Urseanu”, b-dul Lascar Catargiu (fost Ana Ipatescu), Nr. 21.

    Multumesc.

    Apreciază

    • Vero zice:

      1. După părerea mea:
      – opiniile cititorilor se pot afla la fel de bine de pe Internet; un cenaclul virtual e chiar mai bun decât unul real, nu se bazează pe o şedinţă cu dată fixă, limitată în timp – textele aduse in discuţie pot fi citite de pe îndelete şi tot pe îndelete poate fi formulată şi părerea cititorului;
      – un scriitor cu adevărat talentat va scrie cărţi de succes şi fără să participe la un cenaclu; iar cel căruia îi lipseşte talentul poate lua parte la toate cenaclurile din lume şi o să rămână tot un biet mâzgălitor de hârtie;
      – părerile altora pot fi derutant de… împărţite (cu ani în urmă, vorbind despre o aceeaşi povestire, un redactor de revistă mi-a respins-o spunând că nu e decât text bine scris, dar care nu are nimic de oferit, iar un altul a etichetat-o drept „o mică bijuterie literară”).
      2. Toate povestirile mele care mi-au plăcut mie însămi au fost premiate la concursuri şi/sau publicate – deşi nu le-am citit în nici un cenaclu şi nu i le-am arătat nimănui înainte de a le trimite la concursuri sau reviste.
      3. N-am mai scris nimic de mult, n-am ce citi într-un cenaclu şi, în ultima vreme, n-am mai avut timp să intru nici măcar pe atelierul Kult sau să citesc toate textele plasate de Sebastian Corn pe blogul său.
      4. Nu văd cum aş putea aduce în discuţie traducerile la care lucrez. Să le citesc participanţilor câteva capitole din romanele respective, în paralel, în engleză şi română? Plus că eu nu sunt editor, eu traduc ce mi se dă, indiferent dacă respectivele scrieri sunt sau nu pe gustul participanţilor la cenaclu.
      5. Locuiesc în Focşani, oraş situat cca. 200 de km de Bucureşti, locul unde se ţine cenaclul la care aţi avut amabilitatea să mă invitaţi. Aşa că, pentru a lua parte de la o şedinţă, trebuie să pierd o zi de tradus (cca. 100 ron). Iar drumul m-ar costa cel puţin 60 ron. Asta în condiţiile în care, în momentul de faţă, nu mă dau banii afară din casă. Şi, cu toate că nu sunt o materialistă feroce, ca să pot scrie şi traduce trebuie să fiu în viaţă, iar pentru asta am nevoie de bani 😛
      6. Sunt timidă din fire şi îmi lipseşte spontaneitatea. În urma unei întâlniri faţă în faţă, „imaginea” mea ar avea mai mult de pierdut decât de câştigat.

      Apreciază

  3. to-morrow zice:

    Internetul e cea mai rapida si ieftina cale de a comunica. Afli informatii si poti avea un feedback, daca esti scriitor. Stiu ca in strainatate exista asa-zisii „cititori profesionisti” – lor poti sa le trimiti un manuscris inainte de a-l da editurii; ei vin cu observatii dar totul este contra cost; „cititorii profesionisti” sunt specialisti in literatura.
    Bineinteles ca un cenaclu aduce o reactie rapida sau dezbateri prelungite pe marginea unui text scris; dar daca nu ai timp sau esti in alta localitate, nu ar fi bine sa se inventeze si la noi „cititorii profesionisti”? 🙂

    Apreciază

  4. voicunike zice:

    Good point @to-morrow! Cred ca ar fi timpul ca sa evoluam,din punctul meu de vedere noi am avut un cititor profesionist dar nu era platit o facea din pura placere dar a fost „omorit” de snobi.
    Tushica sunt de acord cu matale si chiar mi-as dori ca sa fii prima cititoare profesionista,ai gusturi rafinate!
    Cit despre comentariul matale de sus este scurt si la obiect,imi place! In alta ordine de idei sa stii ca relansarea cenaclului a fost un succes si a fost foarte tare!

    Apreciază

  5. impricinatul zice:

    nici io, draga vera, nu sunt un degustator in ale cititului verbal al unui text elaborat pentru o prima decriptare oculara, ca sa zic asa. pe de alta parte, intalnirea fata in fata este mult mai „calda”, discutiile sunt cu mult mai spontane, dar totodata mai ponderate decat pe net.
    avand in vedere observatiile, cred ca un mix al intalnirilor fizice nemijlocite cu un fel de dare de seama pe net, cu postarea textelor si a discutiilor pe care le-au starnit (ca si cum discutia s-ar prelungi in eter… 🙂 ) ar aduce un plus de zest si de seriozitate „disputelor” care, daca sunt gazduite doar pe net, pot sa degenereze usor, sau sa dea nastere la neintelegeri.
    intalnirile imi plac foarte mult pentru ca sunt cu mult mai spontane, na! 🙂

    Apreciază

  6. Vero zice:

    Nu pot sa te contrazic, numai ca, asa cum spuneam ceva mai sus, eu nu stau tocmai bine la capitolul „spontaneitate” 🙂

    Apreciază

  7. rreugen zice:

    Problema cu cititul textelor cu voce tare este ca majoritatea celor care le citesc nu au farmec, si nici abilitatea de a citi in fata publicului (desi pot fi scriitori buni).

    Aici e un scriitor care se pricepe:

    Apreciază

    • Vero zice:

      Aici sunt intrutotul de acord. A fi scriitor bun nu e tot una cu a fi… actor bun.
      Dar treaba asta mi se pare rezolvabila: presupun ca exista actori pasionati de SF&F, asa ca ar putea fi invitati (macar unu sau doi) cu rugamintea de a citi textele aduse in discutie… 🙂
      Sau textele ar putea fi citite de un alt participant la cenaclu, care are darul lecturii…

      Apreciază

  8. Alexutza zice:

    Complet pe linga subiectul cu cenaclul: Neil Gaiman rocks! Sa ascultati audiobooks citite de el, daca aveti sansa, merita.

    Si tot complet pe linga cenaclu: imi aduc aminte cind i-am prezentat unui coleg mai in virsta (avea pe atunci in jur de 70+ de ani) diverse site-uri de pe net, cum ar fi cele de presa. Trebuia sa fi vazut cum i s-au luminat ochii!

    Cred ca a renunta la o resursa cum este Internetul echivaleaza cu a renunta la carti – „dom’le, eu nu citesc carti”… Civilizatia a inaintat si cu ea ne completam si noi modul in care ne informam, citim, comunicam samd.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s