Oare chiar aşa să fie?

„… am citit la viatza mea traduceri in romaneste care se terminau altfel decat varianta originala„, zice cineva (nu spui cine 😀 ) într-un  comentariu al blogului său. „Cunosc traducatori care isi aduceau propriul prinos de idei la plotul sau deznodamantul povestii.”

Într-un alt comentariu, aceeaşi persoană adaugă:  „Redactorii sunt un concept doar aproximativ implementat in Romania. Unii sunt pusi din politetze, altii, care chiar vor sa-si faca treaba, ajung sa se certe cu traducatorul sau cu editorul pentru ca intarzie lansarea produsului.”

Oare chiar aşa să fie? Eu aş zice că e o exagerare, dar, deh, poate greşesc. Aştept – cu interes – şi alte păreri.

Anunțuri

Despre Vero

Îmi place să scriu, dar e mai uşor (şi mai rentabil) să traduc ce-au scris alţii! :))
Acest articol a fost publicat în Traduceri, traducatori, etc. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la Oare chiar aşa să fie?

  1. mircea zice:

    E posibil, nu zic nu. Dacă discutăm despre anii terorii roşii, lucrurile par chiar probabile. Cine nu ştie acum că pasaje întregi – alea neconforme cu ideologia de partid – erau fie scoase complet din cărţi, fie modelate în aşa fel încât să cadreze? Şi e posibil ca lucrul ăsta să se întâmple chiar în finalul unei cărţi, unde, ştim bine, un singur paragraf „uitat” afară poate schimba complet sensul dat de autor.
    Dar ca traducătorul să practice sportul ăsta de bunăvoie şi nesilit de nimeni…

    Cu redactorii e dureros de adevărat. La un moment dat, pe când încă-şi ţinea blogul, L.D. Teodorovici invita la o dezbatere pe tema asta. Cred şi eu că există redactori – mulţi! – care-şi fac treaba de mântuială, trec prin carte ca rapidul prin halte şi nu se prea vede nimic în urma lor (acolo unde chiar e nevoie să se vadă – şi să-mi arate mie cineva traducătorul căruia îi iese un text curat ca lacrima!). Dar mai cred şi că sunt (nu) destui redactori atenţi, care chiar îşi asumă rolul ăsta.

    E de discutat. Cine-i pregăteşte pe redactori? Cine-i pregăteşte pe traducători? Cine dictează normele de lucru? E ştiu faptul că fiecare editură are altă viziune asupra limbii române. Şi e la fel de ştiut şi că-n facultăţile de filologie sunt rare cursurile de traduceri (mai degrabă apar alea de retroversiune, pentru care, să fim serioşi, ar fi nevoie de-o facultate aparte), iar cursurile „de redactare” sunt superbe, numai că lipsesc cu desăvârşire.
    Să facem un sondaj simplu: Câţi absolvenţi de filologie cunosc măcar semnele specifice de corectură?

    Apreciază

  2. Vero zice:

    Adevărul e că nu ştiu prea multe despre subiectul ăsta, dar constat, uneori enervându-mă, că redactorii îşi aduc aportul, într-un fel sau altul. Iată cum sună o frază „corectată” de redactorul uneia dintre cărţile traduse de mine: „Răsună o altă împuşcătură, dar pistolul era acum aţintit spre pământ, iar glontul spulberând inofensiv ţărâna.”
    Nu vreau să zic ca traducerea mea a fost fără cusur, că nu există şi corecturi binevenite şi făcute cu atenţie, poate destul de multe (şi e posibil ca asta să fie singura greşeală a redactorului respectiv, nu mă apuc să verific, nu recitesc toată cartea decât dacă îmi pune cineva un pistol la tâmplă 😀 ), dar, când răsfoiesc versiunile tipărite ale cărţilor pe care le-am tradus şi dau peste chestii de genul ăsta, rămân, de obicei, cu un gust amar. De-aia nici nu prea le răsfoiesc! 😀 Îmi spun, cu cinism, „clientul nostru, stăpânul nostru” şi mă bucur de răsplata materială a muncii depuse şi de faptul că primesc, în continuare, cărţi de tradus. 🙂

    Apreciază

  3. mircea zice:

    True, true, true. Been there, suffered through that. 😦 Mai bine să nu deschidem discuţia. 😀

    Apreciază

  4. KRK zice:

    Fratilor am inceput si eu colaboratziune de curand cu stimabila editura RAO si nu mai tin minte cum se face plata la ei. Initial am inteles din contract ca se platesc 35% din parale la predarea cartii si restul la publicare (o chestie care oricum mi se pare stupida – mai normal ar fi sa se plateasca la receptia cartii, insa datorita faptului ca platesc putin e un tertip sa te faca sa continui sa lucrezi cu ei). Contractul a ramas la ei, iar cand mi-am contactat redactorul mi-a zis ca n-am citit eu bine in contract – ca cei 35% se platesc la 30 de zile dupa predare. Pls lamuriti si un ametit ca mine 🙂
    Spor la tradus!

    Apreciază

  5. Vero zice:

    KRK, uite ce scrie în contractul lor standard, în forma în care îl am eu, cel puţin:
    Achitarea drepturilor către traducător se va face eşalonat, astfel:
    a) 35% în maximum 30 de zile de la predarea şi acceptarea în formă definitivă a manuscrisului de către redacţie;
    b) 65% în termen de maximum 60 de zile de la publicare.

    Apreciază

  6. KRK zice:

    Multumesc pentru promptitudine.
    Mi se par niste termene de super KKO. Eu mai lucrez si pentru Univers si acolo mi se dau toti banii dupa cateva zile de la predare. Eu alta justificare nu vad decat in faptul ca alta metoda (care sa fie si echitabila pentru ambele parti) n-au gasit :-D. Ma rog. Mai am o carte in lucru la ei si cred ca o sa renunt. Am sa incerc sa cer modificarea conditiilor si sa cer si o marire :-D, ceea ce inseamna ca o sa renunt.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s