Stereograme

Pe vremuri, adică acum vreo zece ani, cumpăram “Revista Misterelor”, din care, de obicei, nu citeam aproape nimic, pentru că ne plăceau, mie şi lui Gherasim, aşa-numitele stereograme de pe coperta 4. El, adică Gherasim al meu (nu-l cheamă Gherasim, aşa îmi place mie să-i spun de când poartă ochelari, fiindcă mă duce cu gândul la lupul Gherasim - care avea ochelari pe vârful nasului şi călimară la brâu  – dintr-o poveste care m-a amuzat în copilărie), şi-a amintit de ele acum vreo lună şi a scanat trei.