O nouă întrunire a cenaclului ProspectArt

Detalii aici.

Într-o bună zi…

Mi-am propus să ajung într-o bună zi şi la cenaclul ăsta. Poate în august, poate în septembrie…

Ecouri…

… nu pot sa ma concentrez la texte citite cu voce tare.

Asta o spune Jen, aici.

Acum nici eu nu mă pot concentra asupra textelor citite cu voce tare, îmi zboară gândul la orice altceva, ceea ce nu se întâmpla in copilărie, când îmi citea mama… E drept că de atunci nu mi-a mai citit nimeni, cu glas tare, nici o poveste/povestire. N-am ajuns niciodată la un cenaclu şi e puţin probabil să ajung de-acum înainte la vreunul – îmi place să mă foiesc pe Internet, dar nu şi printre oameni în carne şi oase, şi îmi place să scriu, dar nu-mi place să vorbesc…

*

Invitatul de onoare, Cristian Tudor Popescu, ne-a spus de la inceput ca el nu foloseste calculatorul, daramite internetul…

Şi asta o povesteşte tot Jen, în acelaşi loc.

Nu reuşesc să-i înţeleg pe cei care resping calculatorul şi Internetul. Cred că mie mi-au ieşit ochii din cap, ca la desene animate, când am văzut prima dată un PC la care puteam avea acces. Era unul singur, într-un birou cu vreo douăzeci de oameni, şi am făcut pe dracu-n patru – aşa cum nu m-aş fi crezut în stare – ca să pot sta în faţa lui mult mai mult decât alţii. Iar ca să-mi cumpăr primul calculator am renunţat la un concediu la mare şi la obiceiul de a achiziţiona toate cărţile SF pe care le vedeam pe tarabe (ceea ce, într-un fel, mi-a liniştit bărbatul, care tocmai ajunsese la concluzia că sunt dependentă de SF, o dependenţă fără leac… )

 

MENŢIUNE ULTERIOARĂ:

Ţin să precizez că rândurile de mai sus nu sunt comentarii despre şedinţa cenaclului SF Prospectart, aşa cum se afirmă aici. Sunt doar nişte… ecouri stârnite în mintea mea de relatarea lui Jen despre întrunirea cenaclului în cauză, ecouri care, după cum se poate vedea, nu vorbesc despre cenaclu, ci despre mine însămi