Despre nămol (al douăzeci şi patrulea episod din elucubraţia cu 12 zombi şi 12 cuvinte impuse)

… Ce zici, babă Marghioală? Nepurceii mei îs la tine acasă?! Ei, iaca, ce onoare! I-ai primit în bordeiul tău pauper, ăla cu două etaje?
… Cum? De când nu te-am mai vizitat eu, l-ai făcut şi pe al treilea? Şi ei chiar acolo stau, că li se pare aeru’ mai curat, ca într-o staţiune alpină? Şi peisajul văzut de sus e mai spectaculos?
Şi ce fac nepurceii mei la tine, fă?
… Se uită la iazul din dos şi socotesc cât e de adânc? Şi se întreabă dacă nămolul de pe fund e cald, dacă e perisabil şi dacă e de marcă? Fiindcă aceşti cinci copii geniali – ce copii, babo, că au sărit cu toţii de douăş’ de ani! – s-au gândit să construiască pe malul iazului un sanatoriu, după ce scăpăm de zombi? Sau un sanatoriu pentru zombi, dacă nu scăpăm de ei?!!!
… Şi tu ştii un descântec mărginaş, adică unul care se spune pe marginea iazului, numai şi numai după ce mănânci o friptură bună, musai din piept de cioară dezosat?? Ca să se-ngroaşe mâlul şi să fie bun de leac?
Auzi, da dac-am îngropa-o pe soacră-mea în el, cu tot cu ăilalţi zombi, n-ar ieşi un nămol şi mai de soi?
… Nu? Fiindcă de ăştia toţi o să scăpăm după ce fac nepurceii un… calandru?!!! Păi ce, vreţi să-i presaţi?! Să-i satinaţi?!

Citiţi aici episoadele precedente.

Cuvintele impuse: dezosat, alpina, onoare, calandru, pauper, cald, spectaculos, marginas, copii, perisabil, adanc, marca

Au apelat la aceeaşi duzină de cuvinte: scorpio72, virusverbalis, redsky2010, Tiberiu, Carmen Sima, Sara, Valentina, dictaturajustiţiei