Penurie de Whiskas (al paisprezecelea episod din elucubraţia cu 12 zombi şi 12 cuvinte impuse)

Păi bine, băh, Prâsleo, eşti sigur că mâţei o să-i placă s-o sărut? Că nu mai sunt ca acum patruş’ de ani, când pentru mine toate drumurile nu duceau la Roma, ci la curve, şi când vedeam în fiecare femeie frumoasă marele meu amor… Timpul e un satrap nemilos, m-a făcut să mă preschimb singur în eunuc! Până şi Profira, toanta satului, cu care-mi mai îndulceam uneori bătrâneţele, nu-mi mai spune moş Cocostârc…
… Cum? Păi de unde să ştiu io de ce-mi spunea aşa? În mintea aia a ei totul e întunecare, sau poate că trăieşte într-un miraj fără sfârşit…
… Ce face?… Îmi place să bat câmpii?… Porecla mi se potriveşte, că am picioare lungi şi subţiri?
Păi bine, măi, nepurcele, dacă ştii răspunsu’, la ce mă mai întrebi?!
Oricum, voiam să spun că, de la o vreme, până şi Profira, când mă dau pe lângă ea şi se simte adulmecată din priviri, mă îmbrânceşte şi, dacă nu mă-njură, îmi zice „castravete bleg” cu o privire acră în ochii ei frumoşi, de cadână dusă cu pluta…
De-aia mă tem că şi mâţa, în loc să mă scape de ace, m-o procopsi cu oarece urme de gheare… Aşa că poate-ar fi mai bine…
… Cum? Evident că i-ar plăcea mai mult niscai Whiskas? Numai că aşa ceva nu se mai găseşte prin părţile noastre?! Că zombii, şi mai cu seamă soacră-mea, îl halesc pe rudă pe sămânţă?!

Citiţi aici episoadele precedente.

Cuvintele impuse: cocostarc, castravete, miraj, gheare, whiskas, adulmecata, eunuc, cadana, intunecare, singur, roma, amor

Au apelat la aceeaşi duzină de cuvinte: psipsina, Redsky2010, scorpio72, papgigli, Cita, Grişka