Am două rafturi noi (homemade) pentru cărţi. Sunt opera aceloraşi mâini care au făcut, cu vreo 15 ani în urmă, cele două tablouri (un original şi o reproducere) de deasupra. Nu e vorba de mâinile mele, dar am un soi de act de proprietate asupra lor: certificatul de căsătorie
Bineînţeles că motanul Grişka a purces la inspecţia de rigoare; amănunte aici.
Completare (22.03.2011):
Văd că mai sunt şi alţii care şi-au făcut rafturi pentru cărţile traduse!



























da unde e maestru grish?
niciun raft nu e complet fără prezenţa sa…
Am făcut completarea necesară, cu trimitere la blogul sus-numitului maestru
tocmai ce am văzut, vero. îl pupăm pe maestru, dar și pe tine.
)
Pupăm şi noi. Maestrul mai şi toarce pe deasupra
Pingback: Noutăţuri :) « Mustăţi lungi, gheare lungi
să le ‘stăpîneşti’ voioasă
minunate-s şi bine mi-ar prinde şi mie că îmi pică-n cap unele ‘lucruri’ da…
Mulţumesc
Îmi erau neapărat necesare, nu mai aveam unde pune cărţile…
Arată foarte bine! Solide. Să le foloseşti cu bine!
Mulţumesc!
Hmm… ce idee bună… Parcă mi-aș pune și eu un raft de cărți mai lângă pat…
si mie îmi place! nu este doar practic, dar arata si foarte bine, iar tablourile completeaza bine peretele.
)
(am fost curioasa sa vad ce volume au avut onoarea pe noua etajera, dar fotografie nu se poate mari
Pe raftul de sus sunt cărţile traduse de mine, plus antologiile în care sunt şi povestiri traduse de mine.
Jos sunt mai ales cărţi de la editura Nemira, din diverse colecţii.
Pingback: Un blog cu năbădăi
Buna, Vero, iata duzina mea de cuvinte:
http://mirelapete.dexign.ro/2011/02/licita%C8%9Bia-din-seria-duzina-de-cuvinte/
Zi frumoasa, pupam Griskut!
Văzut, citit, plăcut!
Zi frumoasă şi ţie – Grişkuţ toarce încântat şi visează la Serafina!
Oare Grişka nu încercat rezistenţa etajerei? Mâţa mea “Prinţesa”, albă cu urechiuţe şi codiţă roz, pufoasă şi ochi albaştri, mereu prezentă la calculator când îl deschid eu, s-a zburlit cu toată claia ei de blăniţă când a auzit că Frumosul Grişka visează doar la Serafina ! Rugăm pe Grişka să privească urgent şi pe malul Dunării unde miaună “ondulat” Prinţesa!
Încă nu m-am urcat pe etajeră, nici eu nu ştiu de ce…
O să vin în vizită pe blogul tău, să văd dacă ai poze cu Prinţesa. Deocamdată îi trimit un pupic pisicesc
Da nu visez numai la Serafina, sunt un motan adevărat, visez toate pisicuţele frumoase
Arata foarte bine…trebuia un raft gol sa lasi pentru Grishka
Are raftul lui gol în altă parte… şi sertarul lui gol… şi un loc în dulap